Burse - Fonduri mutuale

Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi: săptămâna fondurilor mutuale. Despre randamentele trecute şi cât de mult contează în prezent dar şi principalele întrebări ale investitorilor. Adrian Anghel, OTP AM: Pe termen lung, acest randament nu este foarte relevant în ceea ce priveşte performanţele viitoare

Pe fondul revenirii burselor din şocul provocat de COVID-19 în primăvara anului trecut, unele fonduri de investiţii au ajuns ca în ultimele 12 luni să în­re­gis­treze randamente sem­ni­ficative, chiar şi de 40-50%.

Acesta este şi contextul în care în piaţă sunt înre­gis­trate subscrieri din partea in­ves­titorilor, însă administratorii atrag atenţia că cei la început de drum trebuie să ţină cont de o regulă primordială: perfor­manţa din trecut nu este o garanţie că randamentele se vor repete. Aşadar cât de mult contează aceste randamente în alegerea unui fond?

„În decizia de a alege un fond de investiţii, randamentele din ultimele 12-36 de luni, din păcate, sunt relevante. Pe termen lung, acest randament nu este foarte relevant pentru noi în ceea ce priveşte performanţele viitoare deoarece, aşa cum spunea Warren Buffett, vorbim de singura industrie în care parbrizul este mai înceţoşat decât luneta. În cazul nostru, nu putem extrapola ceea ce s-a întâmplat în trecut şi să spunem ce se va întâmpla în viitor“, spune Adrian Anghel, deputy CEO al OTP Asset Management.

Investiţia într-un fond mutual este un proces de foarte multe ori asemănător cu deschiderea unui depozit bancar, paşii fiind în principal aceiaşi.

Cei care se orientează către fonduri de investiţii pot să aleagă în principal între fonduri de acţiuni – adresate investitorilor cu un apetit mai mare şi fonduri de obligaţiuni – sigure dar şi cu randamente mai mici.

„Însă acest orizont de timp – unu, trei ani – este unul scurt din perspectiva mea. Dacă ne raportăm la un orizont de timp mai lung, într-adevăr, putem trage concluzia că pieţele financiare au un ascendent şi că pe viitor se vor întâmpla aceleaşi performanţe, în medie, ca în trecut“, adaugă el.

Este foarte important de spus că, dacă piaţa americană le-a adus investitorilor 8-10% pe an, această medie nu este un procent care se întâmplă anual, nu este cazul unui depozit bancar, spune Adrian Anghel.

„În anumiţi ani, piaţa îţi poate da 30%, în alţi ani îţi poate da 2% sau îţi poate oferi un randament negativ. Când tragem linie şi adunăm pe un orizont de timp mai lung, vorbim de un randament mediu de 8-9-10%. Însă nu este o garanţie că vom atinge acest procent în anul următor. Aşadar, investitorii se uită de multe ori la randamentul din ultima perioadă şi acesta este un punct de vânzare bun, însă trebuie să ne corelăm foarte bine aşteptările privind randamentul la care sperăm, să ne dăm seama la ce ne înhămăm astfel încât să nu fim dezamăgiţi dacă aşteptările nu vor fi ulterior confirmate.“

 

Alte afirmaţii la Emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi

► Comisioane, portofolii, acţiuni investite – n.red. „Este o discuţie foarte dificilă, foarte complexă. În momentul când ne întâlnim cu un potenţial client, trebuie să înţelegem foarte bine care sunt nevoile sale, pentru ce economiseşte fiindcă foarte puţini oameni economisesc fără a avea un scop anume“

► În momentul când reuşim să mapăm o soluţie pe acele nevoi, eu zic că s-a întâlnit cererea cu oferta şi vânzarea este aproape gata, în sensul în care putem avea nevoi pe termen scurt. Aici aş oferi ca exemplu plecările în concediu, fiind un obiectiv pentru care economisim într-un cont bancar sau, în cel mai fericit caz, într-un depozit.

► Există soluţii alternative, iar aici mă refer la conturile de cash management care pot adresa această nevoie şi pot fi o soluţie bună pentru economisiri pe termen scurt. Evident, vrem să plecăm în acel concediu şi atunci nu ne permitem un risc foarte mare. Gradul de risc pe care îl tolerăm este unul minim deoarece nevoia noastră se află pe un orizont de timp foarte scurt. Pe de altă parte, ar trebui să avem şi nevoi pe termen lung: nevoia de a achiziţiona o casă, de a oferi o educaţie mai bună copiilor noştri, de a avea nişte bani albi pentru zile negre sau pensionare.

► Atunci, orizontul nostru de timp este mai lung, putem vorbi de 20-30 de ani şi, în această situaţie, nu mai avem de ce să ne mai gândim la a fi adversari ai riscului, parcând banii în instrumente foarte sigure. În acel orizont de timp, probabil vom trăi mai multe cicluri economice decât ne-am aştepta în prezent, banii noştri au potenţialul de a se multiplica.

► şi atunci, dacă începem să economisim de acum, eventual periodic, putem ajunge mult mai uşor la obiectivul pe care ni-l propunem.“

►Între cele două – un orizont de 20-30 de ani şi unul de două-trei luni – se pot încadra o varietate de nevoi şi portofoliul optim ar trebui să fie personalizat. De exemplu, portofoliul tău nu adresează toate problemele mele şi nici vice-versa. Astfel, ar trebui să avem diversificare, aspect pe care noi îl considerăm foarte important.

► N-ar trebui să avem niciodată expunere 100% pe un singur instrument financiar, fie că vorbim de o acţiune, un fond de investiţii sau un depozit bancar. Suntem tineri, ne permitem, avem avantajul vârstei şi plecăm de la zero, cu bani puţini, aşa că nu prea avem ce pierde.

► Ne permitem volatilitate, ne permitem să ne asumăm anumite riscuri, iar – de pe altă parte – trebuie să avem un buffer de stabilitate, un fond de urgenţă în care să putem intra. Aici putem introduce o mulţime de instrumente ca fondurile de cash management sau fondurile de obligaţiuni.

► Însă nu trebuie să uităm că majoritatea banilor ar trebui să stea, în teorie, în active mai volatile care au potenţialul de a genera avere, cum sunt acţiunile. Iar aici avem de unde alege, paleta este foarte largă, avem fonduri sectoriale, fonduri care investesc pe anumite pieţe, fonduri de acţiuni.

► Aşadar, trebuie doar să ne decidem în ce zonă ne dorim să investim. Dacă ne apropiem de perioada în care ne vom retrage din activitate, evident că nu ne mai dorim volatilitate. Vrem volatilitate mică fiindcă nu ne dorim să se întâmple nimic cu setul nostru de economii.

► Teoria spune că ar trebui să ne mutăm dinamic în instrumente cu mai puţină volatilitate, cum ar fi titlurile de stat, obligaţiunile sau fondurile care investesc în această zonă, ceea ce mi se pare o idee bună. Portofoliile diferă de la caz la caz, ar trebui să ne gândim pentru ce economisim în principal, care este scopul nostru, să adresăm această nevoie şi, în funcţie de ea, să găsim un portofoliu de instrumente financiare care abordează această nevoie.

► Investitorii novici cu care interacţionăm sunt interesaţi de cea mai bună soluţie pentru nevoile lor, iar aici este nevoie de o discuţie pentru a identifica acele nevoi, gradul de experienţă pe care îl are respectivul client şi toleranţa sa la risc.

► Atunci trebuie să stăm de vorbă foarte în detaliu pentru a seta aşteptările clientului în ceea ce priveşte riscul şi randamentul pe care şi-l doreşte, de a-i expune toate opţiunile astfel încât să ia cea mai bună decizie. În privinţa investitorilor noi, încercăm să le inducem nişte principii de economisire sănătoasă.

► Sunt anumite semne de exuberanţă iraţională în anumite pieţe, referindu-mă aici la acţiuni non-listate, criptomonede şi mai nou la NFT-uri. Practic, vorbim de oameni care încearcă să facă profituri spectaculoase pe termen scurt, ceea ce – din punctul nostru de vedere ca administratori – este o atitudine incompatibilă cu a clădi o avere pe termen lung fiindcă investiţiile ar trebui să fie un lucru plicticos, repetitiv, care să nu-ţi genereze senzaţii tari şi, mai mult, să te lase să dormi bine pe timp de noapte.

► În momentul în care bursa a început să îţi dea adrenalină, este clar că faci ceva greşit şi este un prim semnal că poate eşti într-o clasă de active mai riscante decât tolerezi. Ceea ce încercăm să le explicăm clienţilor noştri este că economisirea periodică reduce volatilitatea şi ajutăm foarte mult.

► Constatăm că funcţionează, traducându-se astfel într-un randament mai mare, mai mulţi bani în conturile clienţilor şi mai puţină volatilitate. De ce n-am vrea acest lucru?

► Pe de altă parte, încercăm să le explicăm că este întotdeauna nevoie de diversificare, oricât de siguri am fi pe noi cu privire la ce se va întâmpla în următoarea perioadă, este bine să nu investim toţi banii într-un singur instrument financiar. Este bine să ai diversificare chiar dacă eşti la început de drum întrucât nimeni nu ştie când vine următoarea corecţie şi s-ar putea să fie chiar după colţ sau poate fi peste cinci ani.

► Întotdeauna este bine să ai o parte de instrumente sigure pe care le poţi pune la bătaie, să le introduci în luptă destul de repede, iar aici intervin fondurile de cash management şi obligaţiunile. În momentul în care pieţele se corectează, este extraordinar de bine să mai ai rezerve şi să poţi profita de acele corecţii pe termen lung. Fără o diversificare sănătoasă, investim toţi banii într-un singur activ şi nu avem această oportunitate de a cumpăra când pieţele oferă reduceri.“

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.