Burse - Fonduri mutuale

Deprecierea leului va eroda profiturile companiilor cu datorii de la bursă. Care sunt cele mai afectate?

Deprecierea leului va eroda profiturile companiilor cu datorii de la bursă. Care sunt cele mai afectate?

Autor: Adrian Cojocar

25.07.2012, 00:07 1414

Majoritatea analiştilor de pe piaţa de capital sunt de pă­rere că deprecierea puternică a leului faţă de principalele valute din ul­ti­mele luni va avea în general un impact ne­gativ asupra rezultatelor ce ur­mează să fie făcute publice de companii începând cu trimestrul al doilea pentru că majoritatea se finanţează în valută. Sezonul de raportare al re­zul­tatelor pe primul semestru a anului va începe săptă­mâ­na vi­itoa­re şi va fi deschis de Aero­star Bacău (ARS), prima com­pa­nie care-şi va anunţa re­zultatele.

Companiile de la BVB aveau la finele anului 2011 datorii totale care cumulau 34 de miliarde de lei (circa 7,9 miliarde de euro). Din acestea, mai bine de jumătate sunt contractate în valută.

La jumătatea anului companiile care au credite în valută va trebui să marcheze în bilanţ pierderi pe partea financiară ca efect al reevaluării datoriilor în euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede faţă de leu.

Spre exemplu, o companie cu da­to­rii de 10 milioane de euro va înre­gis­tra la şase luni pierderi financiare de circa 1,3 mil. lei din această operaţiune contabilă de reevaluare a datoriilor. Dacă s-ar lua în calcul cursul din pre­zent, de 4,6 lei/euro, aceeaşi com­panie ar marca la zi în bilanţ o pierdere de 2,8 mil. lei din reevaluarea datoriei de 10 milioane de euro după ce moneda euro­peană s-a apreciat cu 6% de la începutul anului.

Companiile cu datorii în dolari sunt şi mai afectate în condiţiile în care do­­larul s-a apreciat faţă de leu cu 5,9% în primul semestru şi de la începutul anului s-a întărit cu 13,8%. Pier­derile contabile rezultate din re­eva­luarea datoriilor în dolari sunt de cir­ca două ori mai mari decât cele în euro.

"Majoritatea companiilor lucrea­ză cu finanţări în valută pentru că plă­tesc dobânzi mai mici şi în con­di­ţi­ile în care aşteptările erau de stabi­li­zare a leului într-un palier de 4,1 - 4,3 lei, iar stabilizarea cursului le-a întărit con­vin­ge­rea că acest palier este sus­te­na­bil şi com­paniile s-au îndreptat spre linii de finanţare în valută. De alt­fel datele arată că tendinţa la nive­lul agen­ţilor eco­nomici din România a fost de creş­te­re a creditelor în valută în ultima pe­rioadă. O parte din com­paniile de la bursă care au finan­ţări în valută vor înregistra pier­deri pe partea financia­ră, dar acesta a fost un risc asumat de la bun început pen­tru a plăti o dobândă mai redusă la cre­dite", spune Adrian Danciu, şeful de­par­tamentului de analiză din cadrul Broker Cluj.

Printre companiile cele mai afec­tate de evoluţia cursului de schimb din ultimele luni se numără Rom­pe­trol Rafinare (RRC), care este pu­ternic îndatorată în dolari, soldul cre­di­telor în valută ale companiei ridi­cân­du-se la finele anului trecut la 3,28 mld. lei, respectiv o treime din afa­cerile companiei pe anul 2011, de 10,1 mld. lei (2,4 mld. euro).

Transelectrica Bucureşti (TEL) care avea la 31 decembrie 2011 da­to­rii în valută de aproape 900 mil. lei, în cea mai mare parte în euro, ar putea înregistra de asemenea un rezultat negativ ca urmare a reevaluării dato­riilor la cursul depreciat al leului de la 30 iunie, de circa 4,45 lei/euro. Câş­tigul companiei ar putea fi puternic afectat şi în a doua parte a anului dacă cursul de schimb se menţine la ni­velul actual, de circa 4,6 lei/euro.

Alte companii afectate de depre­cierea leului sunt Dafora Mediaş (DAFR), Cemacon Zalău (CEON) şi Impact Bucureşti, companii la care da­to­riile în valută depăşeau la finele anu­lui trecut cifra de afaceri aferentă anului 2011.

Totuşi sunt unele companii de la bursă, precum exportatorii sau com­panii care încasează banii pe marfă în valută, care sunt avantajate de întă­ri­rea euro şi a dolarului pentru că înca­sea­ză mai mulţi lei pentru aceeaşi marfă.

De exemplu producătorul de în­gră­şăminte Azomureş Târgu-Mureş (AZO) a exportat anul trecut 65% din producţie şi are foarte puţine da­torii în valută.

Producătorul de piese auto Compa Sibiu (CMP), care exportă 80% din producţie şi are o pondere scă­zută a creditelor în valută, de circa 18% în afaceri, ar putea fi de ase­me­nea avantajată de deprecierea leului.

Chiar şi în aceste cazuri fericite ana­liştii atrag atenţia asupra faptului că volatilitatea de pe pieţe ar putea re­duce cererea companiilor şi în con­secinţă le-ar putea afecta activitatea.

"Deşi în mod normal companiile ex­por­tatoare sunt avantajate de de­pre­cierea leului, totuşi sunt multe ca­zuri în care avantajul financiar ob­ţi­nut la export este diminuat de nece­sita­tea de a importa materia primă la un preţ mai mare, cum se întâmplă în in­dus­tria farmaceutică. Iar dacă so­cie­tatea are datorii în valută, cum este cazul Antibiotice Iaşi, rezultatul finan­ciar negativ anulează efectul de creş­tere a vânzărilor. Într-o situaţie simi­lară se află Compa, care exportă 80% din producţie, dar care are da­to­rii în valută. Dintre companiile mari ex­puse riscului valutar, se regăseşte Trans­electrica cu un grad de înda­to­rare de 48%, peste 80% din datorii fiind denominate în euro, dolari şi yeni. În ceea ce priveşte sectorul ban­car, dar şi SIF-urile care au expunere mare pe bănci, deprecierea leului con­duce la creşterea riscului de credit pen­tru băncile care au acordat cre­dite în euro", spune Dragoş Dărăbuţ, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Vanguard Asset Management.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO