Caută doar în titlu
Burse - Fonduri mutuale

Dan Armeanu, vicepreşedinte ASF: Care este contribuţia pensiilor private la dezvoltarea economică

Pensiile private au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice indiferent de orizontul de timp, fie că ne referim la dezvoltarea pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen scurt, sistemul de pensii private contribuie la creşterea PIB prin investiţiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanţării statului şi a companiilor, cât şi prin susţinerea consumului, ca efect al plăţii pensiilor viagere către populaţie.

De asemenea, ţinând cont de faptul că orizontul investiţional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelaţie cu durata obligaţiilor faţă de participanţi, activităţile de investiţii şi de asigurare a unui venit suplimentar pentru populaţie pot influenţa semnificativ factorii de producţie, capitalul şi munca şi contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung.

Sistemul de pensii private stimulează totodată şi economisirea pe termen lung pentru pensie, sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii private sunt investite în economie pe perioade lungi, predictibile, reprezentând o sursă stabilă de finanţare a economiei şi a statului. Fondurile de pensii sunt investitori instituţionali care sprijină în principal economia locală şi reprezintă un factor de echilibru şi de stabilitate, compensând retragerea capitalului speculativ în perioade de criză. Astfel, se manifestă rolul stabilizator al fondurilor de pensii în finanţarea autohtonă, după cum rezultă şi din distribuţia pe ţări a plasamentelor, ţinând cont de expunerea predominantă pe România (90,02% în luna septembrie 2020).

Investiţiile fondurilor de pensii private se realizează preponderent în societăţi listate pe piaţa de capital, care sunt transparente şi care respectă guvernanţa corporativă, stimulând dezvoltarea pieţei primare prin asigurarea finanţării în cadrul ofertelor publice primare iar, în cazul pieţei secundare, prin îmbunătăţirea adâncimii şi lichidităţii acesteia.

Fondurile de pensii private contribuie direct la dezvoltarea economică, din postura de parteneri ai întreprinzătorilor, ai acţionarilor, atunci când investesc în titluri de capital, precum şi din postura de finanţatori, când investesc în obligaţiuni corporative, reprezentând totodată şi o alternativă la finanţarea bancară.

În ceea ce priveşte contribuţia la piaţa de capital din România se observă o creştere constantă a deţinerilor fondurilor de pensii private în ponderea capitalizării bursiere, aşa cum este redat în graficul de mai jos (s-au avut în vedere deţinerile directe în emitenţi locali).

Prin intermediul investiţiilor în titluri de stat, fondurile contribuie la asigurarea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului, care utilizează fondurile inclusiv pentru investiţii, care să genereze la rândul lor creştere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deţinută de investitori instituţionali locali, cu un comportament predictibil şi cu strategii pe termen lung, care pot acţiona ca un buffer, în condiţii de volatilitate ridicată a pieţelor financiare.

Mai mult, investiţiile fondurilor de pensii au un efect multiplicator asupra economiei, generând o majorare a veniturilor întreprinderilor, susţinând creşterea venitului salarial şi ulterior a consumului.

Impactul investiţiilor fondurilor de pensii private, cu deosebire a celor de Pilon II, asupra creşterii economice se poate pune în evidenţă prin intermediul unei estimări pe baza modelului de regresie având ca variabile PIB real ajustat sezonier şi valoarea activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II (transformate prin prelucrări statistice specifice utilizării variabilelor în modele econometrice – de exemplu aplicarea logaritmului natural sau a diferenţierii valorilor). Datele utilizate în analiză sunt trimestriale şi acoperă perioada de la începutul sistemului de pensii private (2008, trimestrul al doilea) până în prezent (2020, trimestrul al doilea). Principala concluzie desprinsă din rezultatele modelului este existenţa unei legături semnificative statistic între PIB şi activele nete ale fondurilor de pensii. Mergând mai în detaliu în interpretarea rezultatelor se observă că o variaţie a ratei de creştere a activelor nete ale fondurilor de pensii Pilon II de 1% ar putea avea un impact de aproximativ 0,07 % asupra PIB-ului, în scenariul acţiunii acestui factor izolat.

După cum se observă în graficul de mai jos, activele gestionate de fondurile de pensii au cunoscut evoluţii pozitive de la an la an (creştere de peste 19% în ultimii ani) atât în valoare absolută, cât şi ca procent exprimat în funcţie de PIB (fiind la o valoare de peste 6%).

Luând în considerare şi alţi factori, precum structura PIB bazată în proporţie de aproximativ 20% pe investiţii, partea din activele nete ale fondurilor de pensii alocată investiţiilor în titluri de stat (aproape 70%), ponderea investiţiilor pe piaţa de capital (aproximativ 20%), precum şi valoarea coeficientului de corelaţie dintre variabile, atunci influenţa majorării cu 19% a activelor nete (care a avut loc în ultimul an) asupra creşterii economice este în jur de 0,5 pp.

Influenţa sectorului de pensii private asupra dezvoltării economiei reiese şi din testul Granger, care relevă faptul că se manifestă o cauzalitate unidirecţională semnificativă statistic dinspre variabila activelor nete către variabila PIB.

Utilizând un model VECM de descompunere a variantei PIB în funcţie de valoarea contribuţiilor la fondurile de pensii Pilonul 2, a activelor nete şi a valorii titlurilor de stat aflate în portofoliilor acestor fonduri, se constată că variabila active nete are o influenţă semnificativă (de peste 22% cu un lag optim de 4 trimestre) asupra variabilităţii dezvoltării economice.

 

Astfel, analiza econometrică pune în evidenţă faptul că sistemul de pensii private, cu accent în cazul nostru pe fondurile Pilon II, contribuie la creşterea economică cu aproximativ 0,5 pp, este într-o corelaţie puternică (coeficient de corelaţie de aproximativ 90%) cu dezvoltarea economică şi are o influenţă semnificativă asupra dezvoltării atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că un sistem de pensii private dezvoltat este parte a mixului optim de politici care adresează tendinţa din ultimele decenii de majorare a ponderii populaţiei în vârstă rezultată din efectul combinat al creşterii speranţei de viaţă însoţită de scăderea constantă a natalităţii. Ţările dezvoltate, care au un nivelul de trai ridicat, au reuşit să compenseze într-o oarecare măsură această evoluţie prin imigraţie, atrăgând forţa de muncă în detrimentul ţărilor care sunt sursă a emigraţiei. Această evoluţie provoacă temeri, atât în ţările cu economii dezvoltate, cât şi în  cele cu economii emergente, cu privire la capacitatea sistemului public de pensii, bazat pe solidaritate inter-generaţională, de a asigura un venit de înlocuire decent la pensie. O soluţie, care să compenseze acest dezechilibru şi să asigure un nivel de trai, cât mai apropiat de cel avut în ultimii ani din perioada activă, este cea a pensiilor private, bazate pe contributivitate şi finanţate de către salariaţi şi/sau angajatori, mai ales în condiţiile în care sistemul privat de pensii are un aport semnificativ la dezvoltarea economică şi un rol activ în finanţarea datoriei publice şi a sectorului privat.


 

 
 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.