Pe bursa de la Bucureşti au mai rămas 963 de brokeri (înregistraţi la CNVM) care vând sau cumpără acţiuni în numele a câteva mii de investitori care au avut stomacurile suficient de puternice să reziste la ultimii ani de criză.
Sunt mai puţini cu 600 faţă de finele anului 2007, când criza financiară a început să facă ravagii pe bursele din lume. Nu e de mirare, având în vedere că pe bursa de la Bucureşti au fost zile în care volumele de tranzacţionare abia au atins 5 mil. euro, nicio companie privată nu s-a listat din 2008, iar numărul de investitori activi a scăzut la minimul istoric de 3.000.
"Scăderea dramatică a numărului de brokeri este strâns legată de scăderea tranzacţiilor. În prezent au mai rămas în piaţă brokerii seniori şi profesioniştii care au un portofoliu stabil de clienţi", a spus Rareş Nilaş, directorul general al societăţ ii de brokeraj BT Securities.
Brokerii au fost primii care au simţit în ceafă răsuflarea rece a crizei în vara anului 2007, când economia încă tura motoarele la maximum, iar teama de un colaps al economiilor internaţionale era doar un vis urât.
Deşi 2008 a rămas în istorie drept anul în care a început criza financiară, de fapt anul 2009 a fost începutul sfârşitului pentru mulţi brokeri.
"Corecţiile din 2008 au fost extrem de abrupte şi am trăit momente dramatice alături de clienţii noştri, însă cel mai dificil a fost să rezistăm volumelor reduse de tranzacţionare din anii care au urmat. Au fost zile în care stăteai pur şi simplu în faţa ecranului de tranzacţionare şi vedeai că nu se întâmpla nimic. Nu ai ce să faci atunci când sunt volume mici", a spus Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest dinFocşani.
Volumul de acţiuni tranzacţionate sau, altfel spus, lichiditatea este extrem de importantă pentru că brokerii trăiesc din comisioanele încasate din tranzacţii.
În 2007 pe bursa de la Bucureşti se făceau tranzacţii zilnice de peste 20 mil. euro. Apoi lichiditatea zilnică s-a prăbuşit în 2009 şi în 2010 la 4-5 mil.euro, pentru ca în 2011 să îşi mai revină la 9 mil. euro, abia după listarea Fondului Proprietatea (FP).
Alături de scăderea volumelor tranzacţionate, o presiune suplimentară a venit din reducerea comisioanelor de tranzacţionare: dacă în 2007 un broker încasa circa 1% din valoarea tranzacţiei intermediate, în prezent comisionul s-a redus până la 0,5%, în unele cazuri chiar şi până la 0,2%-0,3%.
Brokerii au fost forţaţi să îşi reducă comisioanele pentru că tot mai puţin clienţi erau dispuşi să revină pe bursă după corecţiile din 2008, dar şi din cauza popularităţii crescute a platformelor online de unde investitorii tranzacţionează singuri plătind comisioane mici.
Pentru ca un broker să ducă un trai decent el trebuie să aibă tranzacţii de cel puţin un milion de euro pe lună, adică să genereze venituri din tranzacţionare de circa 5.000 euro într-o lună, sumă pe care o împarte cu societatea pentru care lucrează.
Dacă este un broker bun, atunci veniturile se împart la jumătate, daci încasează circa 2.500 de euro.
În prezent, tranzacţiile zilnice sunt de circa 8,7 mil. euro pe bursa de la Bucureşti, ceea ce înseamnă că un broker aduce venituri lunare brute medii de circa 1.800 de euro societăţii la care lucrează.
Din această sumă se scad însă cheltuiele cu costul tranzacţiei (plata comisioanelor la BVB, CNVM şi Depozitarul Central), dar şi cheltuielile lunare administrative ale societăţii. În funcţie de contractul negociat, această sumă se împarte la doi.
Lichiditatea scăzută şi comisioanele mici i-au împins pe mulţi brokeri în faliment.
Din 2008 până în prezent, 17 societăţi şi-au închis porţile şi au mai rămas doar 59, număr care oricum este mare comparativ cu alte pieţe, precum Polonia, unde tranzacţiile sunt de zeci de ori mai mari.
În ultimii ani printre brokerii care au ieşit din piaţă din cauza crizei se numără Ventrust, Romaxa, Trend, HTI Valori Mobiliare. Alţii, precum Orizont şi Mobinvest, au fost descoperiţi cu nereguli şi arbitrul pieţei de capital le-a retras autorizaţia. Scăderea dramatică a numărului de brokeri aminteşte de perioada de început a bursei, de anii de criză 1998-2002, când peste 100 de societăţi de brokeraj au ieşit din piaţă.
Nici cele 59 de case de brokeraj care au rămas nu au parte de zile mai uşoare.
Dacă pentru brokerii din cadrul grupurilor financiar-bancare este mai uşor, nu acelaşi lucru se poate spune despre casele independente de brokeraj care trebuie să se bazeze pe sprijinul acţionarului majoritar acolo unde veniturile din tranzacţii nu sunt suficiente.
Criza este departe de a se fi terminat pentru brokeri: numărul de investitori a scăzut de patru ori în ultimii cinci ani, în timp ce numărul de brokeri s-a corectat cu 60%. Aplicând aceeaşi rată de scădere la numărul de brokeri de 1.576 din 2007, rezultă că 400 de brokeri ar fi suficienţi în prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
