Evoluţia ascendentă a bursei din ultimele luni, care a avansat în trimestrul al treilea cu 14,8% la nivelul indicelui BET şi cu 8,6% în ultimul trimestru al anului şi începutul acestui an, este un semnal că economia României ar putea să-şi accelereze creşterea anul acesta, spun analiştii.
„Există o relaţie strânsă între evoluţia indicilor bursieri şi performanţa economiei reale, în sensul că piaţa anticipează evoluţia economiei reale, cu un decalaj de câteva trimestre (depinde de la o economie la alta). Relaţia între piaţa de capital şi PIB reflectă practic corelaţiile existente între economia financiară şi economia reală, liantul între cele două sfere fiind asigurat de climatul investiţional. Semnalele foarte bune din piaţa bursieră anticipează reluarea proiectelor investiţionale ample şi, implicit, dacă se vor dovedi sustenabile, se va intra într-un nou ciclu economic“, spune Andrei Rădulescu, analist la firma de intermediere Broker Cluj.
Bursa de la Bucureşti a anticipat criza mondială cu mai multe luni înainte ca efectele dezastruoase ale acesteia să se răsfrângă asupra economiei româneşti. După mai mulţi ani de creşteri importante atât ale bursei cât şi ale economiei, bursa a început să scadă accelerat în primul trimestru al anului 2008, iar şase luni mai târziu economia românească a început să încetinească puternic, de la un avans de 9,6% în trimestrul al doilea la 6,4% în trimestrul al treilea.
Bursa s-a oprit din scădere în primul trimestru al anului 2009, după ce piaţa a scăzut cu peste 80% pentru ca şase luni mai târziu ritmul de scădere al economiei să se amelioreze pentru prima dată de la debutul crizei, de la minus 8,7% în trimestrul al doilea la minus 7,1% în trimestrul al treilea al aceluiaşi an.
Evoluţia anemică a economiei între anii 2010 şi prima jumătate a anului 2013, mai mult o stagnare, s-a văzut şi pe bursă, indicele BET fluctuând în această perioadă într-un canal strâns de cotaţii. În luna noiembrie a anului trecut însă indicele BET a reuşit să spargă maximele din vara anul 2010 şi a atins un maxim al ultimilor cinci ani.
Ultimele date privind creşterea economică la nivelul trimestrului al treilea al anului trecut plasează România pe primul loc în UE, cu o creştere economică de 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, graţie anului agricol bun.
Aceasta a fost şi cea mai mare creştere economică înregistrată de România în ultimii doi ani de zile, iar evoluţia bursei din ultima perioadă dă speranţe că economia îşi va reveni, chiar dacă nu va mai fi susţinută de un an agricol la fel de bun.
Potrivit lui Rădulescu, mecanismul de transmisie dintre bursă şi economie porneşte de la ameliorarea climatului de pe pieţele de capital care arată că percepţia cu privire la riscul investiţional s-a redus, costul finanţării a atins recent minime record şi prin urmare se generează premise mai bune şi pentru finanţarea planurilor investiţionale din economia reală.
„Practic, o creştere sustenabilă a burselor va antrena cu un decalaj relansarea sustenabilă a investiţiilor în economia reală. Relansarea investiţiilor va conduce la dinamizarea pieţei forţei de muncă. Prin urmare şi consumul privat se va relansa. Investiţiile constituie rolul motor al unei economii în cadrul unui ciclu economic“, mai spune Rădulescu.
Analistul de la Broker Cluj mai spune că pe pieţele dezvoltate, unde bursa are o pondere importantă în economie, creşterea burselor antrenează şi o îmbunătăţire a sentimentului consumatorilor, ceea ce conduce la redresarea cererii de bunuri de consum şi implicit a economiei.
Deşi pe Bursa de la Bucureşti sunt listate în prezent companii foarte importante de pe plan local, cum ar fi Petrom, BRD sau Romgaz, numărul de investitori este foarte mic. Totuşi economia românească ar putea să beneficieze în perioada următoare şi de creşterile pieţelor europene, care sunt de departe cel mai important partener comercial al României, a căror revenire ar putea antrena o creştere a exporturilor.
„Şi în ţările dezvoltate sunt semnale similare, mai ales în zona euro, unde sunt semnale de revenire a investiţiilor, acestea urmând să crească gradual de la nivelul minim record din 1999 - anul lansării Uniunii Monetare Europene“, spune Andrei Rădulescu.
El spune că ameliorarea percepţiei de risc investiţional în România a fost determinată şi de progresele de ajustare prin care a trecut în ultimii ani, cum ar fi în privinţa contului curent, care a devenit anul trecut excedentar, deficitul bugetar a coborât, iar deficitul de finanţare cu care se confruntă sectorul bancar a ajuns la doar 2,1% din PIB în toamna acestui an.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
