CNVM va fi singura autoritate ca va stabili dacă unii investitori acţionează concertat la SIF-uri şi controlează peste pragul legal de deţinere, de 5%, şi le va limita drepturile la vot, atribuţii pe care le aveau din 2007 doar Consiliile de Administraţie ale societăţilor de investiţii financiare.
"În situaţia în care, în urma verificărilor realizate în baza documentelor primite (de la SIF-uri, investitori sau de la Depozitarul Central - n.r.) precum şi a altor documente aflate la dispoziţia sa, CNVM constată că sunt incidente prevederile articolului 286 indice 1 din Legea 297/2004 (referitor la acţiunea concertată -n.r.) şi ale prezentei instrucţiuni dispune depozitarului central să opereze în evidenţele sale suspendarea, iar conducerii SIF sau a SAI (societăţii de administrare a investiţiilor -n.r.) care administrează o SIF să ia măsurile necesare (limitarea dreptului la vot la 5% - n.r.)", se arată într-un proiect de instrucţiune publicat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Comisia preciează ca anterior AGA, administratorii SIF-urilor sunt obligaţi să verifice dacă sunt acţionari care acţionează concertat şi depăşesc pragul de 5% şi cu cel mult 10 zile înaintea AGA să transmită către CNVM documentele sau informaţiile care au stat la baza verificărilor. În plus, SIF este obligată să publice numărul total al acţiunilor emise şi al drepturilor de vot asociate acestora la sfârşitul fiecărei luni calendaristice dacă în cursul acesteia a avut loc o majorare sau o reducere a capitalului social/numărului drepturilor de vot.
Totodată, CNVM va putea verifica din oficiu, sau în urma unor sesizări, dacă anumiţi investitori acţionează concertat la o SIF şi deţin acţiuni peste pragul maxim de deţinere.
Comisia a reluat în proiectul de instrucţiune o prevedere potrivit căreia investitorii trebuie să notifice în maxim trei zile depăşirea pragului de deţinere către CNVM, Bursa şi societatea de investiţii financiare respectivă. Ulterior, societatea de investiţii este obligată să facă publică informaţia în termen de trei zile.
În plus, depozitarul central trebuie să notifice către CNVM şi conducerea SIF orice depăşire a limitei de 5% apărută ca urmare a unei tranzacţii sau a unui transfer direct.
Deşi legislaţia pieţei de capital stabileşte un prag de deţinere la SIF-uri încă 1997, aceste prevederi nu au fost respectate de unii investitori, care au ajuns să ontroleze concertat pachete importante de acţiuni la SIF-uri, situaţie care a dus la mai multe procese între conducerile societăţilor de investiţii şi investitorii respectivi.
Printre aceştia se regăsesc "grupul Banca Transilvania", care deţinea în noiembrie aproape 14,8% din acţiunile SIF Banat-Crişana, dar şi omul de afaceri Cătălin Chelu, care avea prin mai multe firme şi persoane pachete importante de acţiuni. Atât grupul Banca Transilvania, cât şi Chelu au început apoi să vândă din participaţii.
Pentru a se înlătura posibilitatea preluării ostile, din 2006 limita de 1% s-a aplicat şi grupurilor de investitori care acţionează în mod concertat, adică au o strategie comună. Apoi, la începutul anului 2007, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a emis o instrucţiune prin care a acordat şefilor SIF-urilor dreptul de a stabili dacă acţionarii acţionează concertat.
Prima aplicare concretă a deţinerii concertate a fost în 2008, când omul de afaceri Cătălin Chelu a vrut să îl înlăture pe Dinel Staicu din funcţia de preşedinte CA al SIF Oltenia. Atunci, conducerea SIF stabilit că mai multe firme acţionează concertat cu Chelu şi deţin aproximativ 8% din acţiunile SIF Oltenia şi le-au limitat drepturile la vot la 1% din capitalul social, cât era pragul de deţinere.
Ulterior, la fiecare AGA de la SIF-uri, administratorii societăţilor de investiţii financiare au publicat liste cu acţionari care ar acţiona în mod concertat, iar în cele mai multe cazuri le-au limitat drepturile la vot.
Deciziile şefilor SIF-urilor au fost contestate de multe ori de investitori, care au solicitat modificarea legislaţiei, considerând că prin pragul de 1%, cât era atunci, administratorii SIF-urilor aveau putere discreţionară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
