♦ Pe 26 ianuarie se va judeca cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, la care au fost anexate cererile debitorilor CEC Bank, CIT Restructuring şi Banca Comercială.
Situaţia precară în care a ajuns Romaero Bucureşti (simbol bursier RORX), companie de apărare controlată de Ministerul Economiei care într-un an şi-a înjumătăţit evaluarea pe bursă la 100 mil. lei pe fondul pierderilor mari, al intereselor imobiliare uriaşe şi al proceselor în care este implicată, a fost determinată de mai mulţi factori, iar procesul de degradare nu a început recent, ci încă din anii 2000.
Ajunsă în situaţia de a-şi cere insolvenţa, Romaero a fost condusă ani la rând de zeci de directori şi administratori. În prezent, Bogdan Costas deţine funcţia de director general, iar preşedinte al consiliului de administraţie este Ionel-Daniel Butunoi. CA-ul este format din Costel Enache, preşedinte şi Alexandru Buşcu, Luiza-Mihaela Haschka, Alexandru Ştefan Deaconu, Alexandru Hazem Kansou, Alexandru Roland Săvulescu şi Mişa Popic, membri provizorii.
Cei şapte membri neexecutivi din CA au o indemnizaţie brută fixă de 4.260 de lei pe lună, adică 2.500 de lei net, stabilită de acţionari în mai 2018 şi „reprezentând media pe ultimele 12 luni a salariului mediu brut la nivel de ramură“.
Într-un document publicat pe site-ul Romaero, în dreptul lui Mişa Popic nu este trecută nicio sumă. Acestora li s-au prelungit mandatele de mai multe ori în 2022, ultima prelungire fiind în martie 2023. Actualele mandate expiră în mai 2023.
Într-un consiliu de administraţie în care majoritatea membrilor sunt numiţi politic, este foarte greu să mişti lucruri, ştiind şi că statul nu este cel mai bun administrator. Buşu, Kansou şi Săvulescu sunt afliaţi PSD, în timp ce Deaconu este afiliat PNL, iar Enache, Haschka şi Popic nu au afiliere politică. Şi CEO-ul şi preşedintele sunt afiliaţi politic.
Bogdan Costas este CEO din august 2023 încoace, anterior fiind CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA, CEO al Romatsa şi alte funcţii în instituţii de stat. Înaintea lui, CEO era Mişa Popic, care a preluat şefia companiei în ianuarie 2022 după demisia din CA a lui Alexandru-Costin Macoveiciuc la foarte scurt timp de la numire.
Mişa Popic, care a rămas în CA, a ocupat de-a lungul anilor (2001-2013) mai multe poziţii de director în cadrul Romaero, iar între 2013 şi 2018 a fost director general al Avioane Craiova, o altă companie din domeniu listată la bursă.
Ionel-Daniel Butunoi este din 2022 expert în cabinetul preşedintelui ANRE, iar în anii trecuţi a ocupat funcţii de mebru şi preşedinte în mai multe comisii din Senat.
Alexandru Buşcu a fost director executiv Pieţe Târguri şi Oboare Buzău în 2020-2021 şi membru CA al insituţiei din 2016 încoace, dar şi membru al consiliului judeţean Buzău. A mai fost membru CA la Romaero şi IAR Braşov. De-a lungul timpului a avut şi alte funcţii publice.
Costel Enache a fost cadru militar între 1991 şi 2021, profesor asociat UNAP în 2020 şi inginer specialist proiect cercetare în 2020-2021. A fost de asemenea consilier al ministrului Florin Spătaru. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituţie care s-a ocupat şi de organizarea licitaţiei pentru achiziţia de corvete.
Luiza-Mihaela Haschka este membru CA al Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale din 2017 încoace, iar în ianuarie a fost director general. În trecut a mai lucrat la REHAU Polymer, Omniasig, BCR şi Astra Asigurări.
Alexandru Ştefan Deaconu este consilier parlamentar şi şef de cabinet în Senat, în anii anteriori a fost director organizare Institutul de Studii Liberale, consilier personal ministru şi director la Electrocentrale Bucureşti.
Alexandru Hazem Kansou este din 2023 director general al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, iar din 2022 este preşedinte CA al Biroului de Turism pentru Tineret. A mai lucrat la Consiliul Judeţean Ilfov, Consiliul Municipiului Bucureşti, STB şi STV. Este, de asemenea, finul lui Gabriela Firea şi al lui Florentin Pandele.
Alexandru Roland Săvulescu este pensionar, fost ofiţer-colonel SRI (2017) şi candidat pentru Camera Deputaţilor. CV-ul lui nu mai cuprinde alte funcţii, ci doar studii.
Dincolo de actuala formulă de conducere, întrebarea corectă care se pune în cazul Romaero este „Cine nu a făcut?“. Să răspundem detaliat.
Romaero a fost zeci de ani o ţintă imobiliară. De-a lungul timpului au mai fost tentative de a o pune pe butuci care au eşuat. O situaţie similară a fost la Aeroporturi Bucureşti, o altă miză imobiliară, pentru care Fondul Proprietatea a intervenit. Şi la Romaero este acţionar Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 18,9%, alături de SIF Muntenia, ultima societate dintre cele cinci care s-a rebranduit, schimbându-şi numele în Longshield Investment Group, cu o deţinere de 23,2%.
În ceea ce priveşte Romaero, în Băneasa compania deţine 34 de hectare de teren, o adevărată comoară imobiliară. În condiţiile în care un teren era scos recent la vânzare pe anunţul.ro la 800 de euro pe metru pătrat în vecinătate, pe strada Biharia, terenurile Romaero sunt evaluate la aproximativ 270 mil. euro. Companiile de stat sunt tot timpul supuse la presiuni imobiliare.
Ştiţi imobilele istorice deţinute de diverşi privaţi care sunt lăsate să cadă pentru ca în final să se ridice un proiect imobiliar în locul lor? Aşa s-a întâmplat şi la Romaero, dar cu girul a nenumăraţi oameni care s-au perindat în fotoliul de conducere şi care, chiar dacă şi-au dorit o restructurare, nu au putut-o face de unii singuri. Când au văzut starea deplorabilă în care fusese lăsată să băltească ani la rând, oamenii s-au predat. Declinul s-a realizat zi de zi.
Nici provizoratele conducerii, date de completările ulterioare ale OUG 109 din Guvernul Cioloş, nu au făcut mai uşoară urmarea unui plan de redresare. Mandatele de două, patru, şase luni afectează grav toate companiile de stat. Cine se apucă să facă o restructurare când nu ştie dacă peste câteva luni va mai fi acolo? E mai uşor să primeşti lunar o indemnizaţie – mică sau mare, nu contează – şi să nu faci nimic.
Dacă înainte de Cioloş se numeau membri pe patru ani, dar se puteau fenta numirile şi favoriza pilele, după Cioloş nu a mai scăpat nicio pilă, însă procedura de numire a devenit extrem de complicată, fiind mai uşor să prelungeşti mandate sau să numeşti oameni interimar.
Totodată, ministerele cu mai puţine companii în subordine, cum este Ministerul Energiei, care are şi companii foarte mari, listate la bursă, au putut fi capabile să numească membri cu mandate depline. Ministerul Economiei, spre comparaţie, care are foarte multe societăţi în subordine, nu a scăpat de provizorate. Totul pleacă de la mediul politic, care şi el se schimbă des şi în care sunt multe promisiuni de onorat.
Pentru a salva corabia, compania a dat drumul la vânzări de active, iar în decembrie 2023 a cerut insolvenţa cel mai probabil în urma unei decizii a instanţelor de judecată de a-i plăti 17 mil. euro (85 mil. lei) lui Cristian Sindie, despre care presa scrie că este unul dintre cei mai discreţi milionari. Motivul? Un contract semnat în urmă cu 16 ani, de modernizare şi mentenanţă a unui avion Boeing 737-200, care nu s-a concretizat pentru că Romaero şi-ar fi pierdut dreptul de a certifica modificările impuse. Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicat, termen care s-ar împlini în a doua jumătate a acestei luni.
Joi, 11 ianuarie, Romaero a publicat la Bursa de Valori Bucureşti un raport prin care anunţa investitorii că pe 26 ianuarie se va judeca cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, la care au fost anexate cererile debitorilor CEC Bank, CIT Restructuring şi Banca Comercială. Consorţiul format din Trust Insolvency Filiala Cluj şi Synergy Partners a fost desemnat administrator judiciar provizoriu, iar compania a anunţat că se va proceda la o restructurare în cadrul căreia se vor regăsi mai multe direcţii de acţiune şi măsuri. Momentan, nu a fost publicat un plan de restructurare.
Pe de altă parte, compania a fost executată silit anul trecut pentru restanţe la plata facturilor de electricitate de Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie din România, iar Romaero a vrut să dea în plată mai multe terenuri, doar că statul a absentat de la adunarea generală a acţionarilor care avea pe ordinea de zi această propunere.
Compania aeronautică acumulase datorii la Hidroelectrica de peste 10 mil. lei la finalul anului 2022, pentru care a pus gaj terenuri în valoare de 35 mil. lei, dar evaluate de executor la 24 mil. lei. În vara anului trecut, Hidroelectrica pusese poprire pe conturile Romaero, compania putând doar să plătească salariile angajaţilor. Cu circa 555 de salariaţi, Romaero a plătit acestora 31 mil. lei în primele şase luni din 2023.
Între timp, datoriile s-au redus la aproape 8 mil. lei, însă statul a absentat de la AGA care prevedea noua înţelegere. Ulterior, compania a chemat acţionarii să voteze vânzarea mai multor clădiri şi terenuri, considerate active excedentare, ca parte a planului de restucturare. Acesta a trecut de votul acţionarilor, iar preţul de pornire este de 87 mil. lei plus TVA.
Pe 30 iunie 2023, Romaero avea datorii totale de 733 mil. lei, din care 140 mil. lei da?torii curente şi 593 mil. lei datorii pe termen lung. Cheltuielile de exploatare crescuseră cu 440% de la un an la altul ca urmare a cheltuielilor cu majorări şi penalizări de întârziere datorate furnizorilor de utilităţi (Apa Nova, Enel Muntenia, Engie, Apele Române, Hidroelectrica) de 3,3 mil. lei, cheltuielile cu obligaţii accesorii datorate ANAF de 11,3 mil. lei, cele pentru Direcţia Generală Impozite şi Taxe datora 3,6 mil. lei şi cele cu activele excedentare valorificate prin vânzare de 12,1 mil. lei.
„Nivelul redus de lichiditate, nivelul ridicat al datoriilor către bugetul general consolidat al statului, precum şi nivelul pierderii curente şi reportate cumulate indică existenţa unei incertitudini semnificative care ar putea genera îndoieli semnificative cu privire la capacitatea Societătii de a-şi continua activitatea fără implementarea în timp util a unor măsuri adecvate de redresare date de lege în competenţa exclusivă a acţionarilor“, scria Romaero în raportul financiar semestrial.
În ultimii ani, afacerile Romaero sunt în picaj, de la 89 mil. lei în 2019 la 79 mil. lei în 2020, 52 mil. lei în 2021 şi 69 mil. lei în 2022. În fiecare din ultimii patru ani, a raportat pierderi de peste 50 mil. lei. Compania listată pe piaţa AeRO a BVB a înregistrat o pierdere netă de 42,6 mil. lei în S1/2023, la afaceri de 24 mil. lei.
Pe 22 ianuarie 2024, acţionarii au fost convocaţi să voteze o majorare de capital social cu 34,4 mil. lei, până la 51,8 mil. lei. Această operaţiune s-ar efectua cu valoarea investiţiilor finanţate în 2019 şi 2020 de la bugetul de stat, într-o singură etapă şi fără primă de emisiune. Astfel, pentru a-şi păstra deţinerile intacte, ceilalţi acţionari ar trebui să aducă din conturi aproape 15 mil. lei. Romaero a mai încercat însă în ultimii ani să atragă bani de la investitori de mai multe ori, toate încercările eşuând.
Şi iată cum se arată încă o dată că în loc să ţină cu dinţii de orice minimă expertiză mai deţine într-o industrie cheie la nivel global şi strategică precum cea de aviaţie, statul român este iresponsabil şi aruncă la coş decenii de investiţii şi de cercetare inginerească în ceea ce în anii ‘70 era una dintre întreprinderile cele mai moderne ale României.
Alexandru Buşcu, membru CA, salariu de 2.500 de lei net. A fost director executiv Pieţe Târguri şi Oboare Buzău în 2020-2021 şi membru CA al insituţiei din 2016 încoace, dar şi membru al consiliului judeţean Buzău. A mai fost membru CA la Romaero şi IAR Braşov. Afiliat politic.
Alexandru Hazem Kansou, membru CA, salariu de 2.500 de lei net. Din 2023 este director general al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, iar din 2022 este preşedinte CA al Biroului de Turism pentru Tineret. A mai lucrat la consiliile judeţene Ilfov şi Bucureşti, STB şi STV. Este finul lui Gabriela Firea şi al lui Florentin Pandele. Afiliat politic.
Alexandru Roland Săvulescu, membru CA, salariu de 2.500 de lei net. Este pensionar, fost ofiţer-colonel SRI (2017) şi candidat Deputat. CV-ul lui nu mai cuprinde alte funcţii, ci doar studii. Afiliat politic.
Luiza-Mihaela Haschka, membru CA, salariu de 2.500 de lei net. Este membru CA al Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale din 2017 încoace, iar în ianuarie a fost director general. În trecut a mai lucrat la REHAU Polymer, Omniasig, BCR, Astra. Neafiliat politic.
Bogdan Costas, director general, salariu de 2.500 de lei net. CEO din august 2023 încoace, anterior fiind CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA, CEO al Romatsa şi alte funcţii în instituţii de stat. Afiliat politic.
Alexandru Ştefan Deaconu, membru CA, salariu de 2.500 de lei net. Este consilier parlamentar şi şef de cabinet în Senat, în anii anteriori a fost director organizare Institutul de Studii Liberale, consilier personal ministru şi director la Electrocentrale. Afiliat politic.
Costel Enache, membru CA, salariu de 2.500 de lei net. A fost cadru militar între 1991 şi 2021, profesor asociat UNAP în 2020 şi inginer specialist proiect cercetare în 2020-2021. Fost consilier al ministrului Florin Spătaru, a lucrat şi în Departamentul pentru Armamente. Neafiliat politic.
Ionel-Daniel Butunoi, preşedinte CA, salariu de 2.500 de lei net. Din 2022 este expert în cabinetul preşedintelui ANRE, iar în anii trecuţi a fost membru şi preşedinte al mai multor comisii din Senat. Afiliat politic.
Mişa Popic, membru CA, salariu actual nemenţionat. Anterior CEO, a ocupat de-a lungul anilor (2001-2013) mai multe poziţii de director în cadrul Romaero, iar între 2013 şi 2018 a fost director general al Avioane Craiova. Neafiliat politic.
