Unii consideră că listarea la bursă a unei companii după o criză de pandemie nu este o mişcare inspirată. Am o perspectivă diferită cu privire la acest subiect.
Criza generează volatilitate pe pieţele financiare, determinând investitorii şi companiile totodată să fie mai prudenţi şi selectivi cu modul în care îşi investesc resursele financiare. Cu toate acestea, orice criză aduce şi mari oportunităţi. Pentru companiile valoroase şi solide poate fi un moment bun pentru listare deoarece investitorii sunt în permanenţă interesaţi să-şi plaseze capitalul în cele mai atractive companii care au perspective de creştere indiferent de situaţia în care se află economia la un moment dat. în acelaşi timp, companiile care au nevoie de finanţare pot avea acces mai uşor la o sursă alternativă de capital prin listarea la bursă.
Sunt câteva companii de stat valoroase şi performante care au perspective bune de a fi listate cu succes chiar acum. Hidroelectrica este prima care vine în minte. Listarea la bursă a unor companii de stat ar trebui să reprezinte o prioritate esenţială pentru Guvernul României, care şi-a asumat recent dificila sarcină de a relansa economia prin măsuri axate pe investiţii. Ofertele publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri) atrag mai mulţi investitori şi generează lichiditate pe piaţa de capital locală, crescându-i atractivitatea pe termen lung şi având multiple beneficii economice. De asemenea, ele pot ajuta piata de capital din România să îşi atingă obiectivul declarat de a fi promovată la statutul de piaţă emergentă.
Cu toate acestea, două măsuri adoptate recent ameninţă listarea planificată a Hidroelectrica. în primul rând, Legea 314/2020 adoptată de Parlament luna trecută, care blochează posibilitatea cedării acţiunilor deţinute de stat în companii pentru următorii doi ani. în al doilea rând, statul a dat undă verde companiei Hidroelectrica de a oferta preluarea activelor CEZ în condiţiile în care prioritatea companiei ar trebui să fie listarea la bursă. în opinia noastră, achiziţia ar afecta valoarea companiei şi ar descuraja potenţialii investitori într-un moment în care România are mare nevoie de ei. Astfel, deşi aceste măsuri derivă din anumite preocupări sau ambiţii rezonabile, ele nu vor avea efectul scontat.
Listarea Hidroelectrica şi a altor companii de stat va aduce beneficii companiilor respective, pieţei de capital locale, cetăţenilor de rând şi întregii economii. Ele vor crea aşa numitul efect al bulgărelui de zăpadă, multiplicând avantajele iniţiale. Listarea Hidroelectrica, în special, ar deschide perspectiva realizării proiectelor de investiţii ale companiei şi i-ar îmbunătăţi transparenţa şi guvernanţa corporativă. De asemenea, veniturile statului, în calitate de acţionar majoritar, ar creşte. Pe termen lung, statul ar încasa dividende mai mari de la companie – o binevenită suplimentare de venituri pentru eventualele momente dificile. în acelaşi timp, listarea ar stimula lichiditatea pieţei şi ar aduce o varietate de investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), inclusiv cetăţeni de rând, oferind alternative de plasare a disponibilităţilor. Nu în ultimul rând, fondurile de pensii private româneşti, care au început să caute oportunităţi de investiţii pe pieţele de capital străine din cauza ofertei limitate de companii pe BVB, ar putea fi foarte interesate de această listare. în calitate de contributori la fondurile de pensii private, românii îşi pot asigura astfel venituri suplimentare la pensionare.
Pare că sună prea frumos ca să fie adevărat. Să fim clari – Hidroelectrica este o companie extrem de atractivă. Pentru a înţelege o mică parte din potenţialul Hidroelectrica, ne putem uita la performanţa Nuclearelectrica pe bursă. După listare, Nuclearelectrica a avut un profit net record în 2013 şi este în prezent printre cele mai tranzacţionate companii de la BVB. Mai mult, compania a înregistrat în 2019 un profit net de 541 milioane RON, în creştere cu 30% faţă de 2018 şi un randament al dividendului de peste 10%, de aproape 500 milioane RON, din care acţionarul majoritar, statul, a încasat peste 410 milioane RON. Totodată, performanţele Nuclearelectrica sugerează un interes ridicat din partea investitorilor pentru acţiunile din sectorul energetic. Nu ar fi deloc exagerat să spunem că interesul pentru Hidroelectrica este şi mai mare deoarece reprezintă un activ unic în Europa, al cărei linie de activitate (producţia de energie verde) este considerată viitorul acestui sector.
Efecte pozitive similare sunt de aşteptat şi pentru Aeroporturi Bucureşti sau orice altă companie de stat care ar fi listată. Pentru a înlătura eventualele îngrijorări privind pierderea controlului deţinut de stat asupra unui activ valoros, ne putem uita, de exemplu, la compania spaniolă Aena care administrează aeroporturile din Madrid şi Barcelona. Prin listarea unei participaţii minoritare în 2015, Aena a reuşit să obţină o finanţare de 8,7 miliarde EUR, acţiunile sale fiind supra-subscrise de 5,5 ori, iar statul a rămas acţionar majoritar. Capitalul atras de la investitori, la listare, ar putea fi utilizat de Aeroporturi Bucureşti pentru a face investiţii, cum ar fi construirea unui nou terminal. Dacă se blochează în argumente naţionaliste, statul riscă să piardă din vedere potenţialul listării companiilor de stat precum Hidroelectrica şi Aeroporturi Bucureşti.
în prezent, piaţa de capital din România este mică în raport cu economia – aproximativ 10% este raportul dintre capitalizarea bursieră totală şi valoarea PIB-ului. O valoare mai ridicată a acestui raport are efecte benefice asupra PIB-ului, deoarece creşte numărul companiilor care au acces la surse alternative de finanţare pe care le pot folosi pentru investiţii în economia reală. În plus obiectivul asumat de piaţa de capital locală, acela de a obţine statutul de piaţă de capital emergentă, oferă multiple avantaje: la nivel macroeconomic, îmbunătăţeşte stabilitatea financiară, scade costurile de finanţare şi reduce vulnerabilităţile la eventuale şocuri valutare şi cele legate de fluxurile de capital. Aşadar, piaţa de capital nu trebuie considerată un simplu „plan B” pentru recuperarea post-pandemică a ţării. Nici listările unor companii de stat nu ar trebui împiedicate.
Călin Meteş, Vice-Preşedinte şi Director Executiv, Franklin Templeton Investments
