„Din moment ce corecţiile tind să fie mai mari atunci când pieţele sunt scumpe şi în mâna câtorva investitori, iar lichiditatea din piaţă este redusă, aceşti indicatori dau un sentiment de vulnerabilitate chiar şi atunci când nu pot anticipa momentul unui şoc aleatoriu. Pentru că am intrat în octombrie, vulnerabilităţile din piaţă au fost mai degrabă moderate decât mari“, a spus strategul John Normand de la JPMorgan într-o notă.
În timp ce indicele S&P 500 a crescut vineri ca urmare a unui raport din care reiese că angajările vor continua, dar într-un ritm mai scăzut, acţiunile au înregistrat marţi şi miercuri scăderi de peste 1% determinate de o panoplie de date care prezintă încetiniri. Şi contractele futures americane au scăzut luni la Londra. „Mesajul transmis de toţi indicatorii este că aceste corecţii sunt aproape la jumătate de a se încheia şi ar trebui să se dovedească mult mai slabe decât cele de anul trecut“, a spus Normand.
Acesta a atras atenţia că „marea inversare la care mulţi speră“, cum ar fi ieşirile din obligaţiuni şi intrările în acţiuni sau ieşirile de pe pieţele dezvoltate şi intrările pe cele emergente sau din acţiuni defensive în acţiuni ciclice, vor avea cel mai probabil un impact major.
La Bucureşti, piaţa de capital a manifestat în 2019 un adevărat tur de forţă, în contextul în care Bursa românească înregistrează de la începutul anului un avans de 28,5%, prin prisma evoluţiei indicelui BET, referinţa bursei locale, în timp ce cu tot cu dividende, randamentul oferit de Bursa de la Bucureşti este de 39,7%. După trei şedinţe consecutive de creştere, şi indicele BET a intrat marţi în teritoriul roşu, înregistrând o scădere de până la 1%.
