Începutul reglementării mai stricte a domeniului fintech din China ar fi părut surprinzătoare nu mai departe de acum câteva luni.
Pentru analişti, dar mai ales pentru milioanele de investitori în Ant Financial, divizia Alibaba, hotărârea de a bloca listarea cu doar câteva zile înainte de momentul intens aşteptat a venit ca o lovitură, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Acoperirea mediatică a IPO-ului (ofertă publică iniţială) anunţa un imens succes: ar fi urmat să treacă pe locul 1 în topul celor mai mari oferte din istorie. Deşi a vizat să strângă 35 de mld. dolari (echivalent în yuani) la o valoare a firmei de 320 mld. dolari (echivalent), interesul enorm, inclusiv din partea investitorilor de retail, a condus de fapt la o suprasubscriere de 872 de ori în Shanghai şi de 389 ori în Hong Kong. Sumele implicate sunt, din datele noastre, fără precedent.
Un discurs al fondatorului Alibaba, în care descria industria bancară tradiţională ca având o mentalitate învechită (de tip casă de amanet, referindu-se la nevoia de a avea mereu colateral pentru fiecare împrumut, şi fără a inova pe partea de produse) nu pare să fi fost cel mai inspirat, privind în urmă.
Mesajul public a precedat cu puţin timp decizia autorităţilor de a opri procedura de listare. Potrivit unor reguli în curs de finalizare, anunţate ulterior suspendării IPO, cerinţele de capital pentru firma care oferă şi microfinanţări ar urma să impună majorarea resurselor Ant cu 12 mld. de dolari. Profitabilitatea firmei ar urma astfel să fie considerabil reevaluată. Vor fi oare investitorii la fel de dornici să participe la ofertă în noile condiţii? Sau vor solicita o redefinire a preţului pe acţiune, reflectând noile condiţii? Anul 2021 ar putea să nu fie, astfel, momentul pentru listarea Ant, şanse mai bune părând a avea 2022.
În plus, Ant va trebui să solicite două licenţe pentru diviziile sale de la autoritatea bancară, şi o alta, separat, de la banca centrală, pentru a opera ca holding financiar. Este posibil ca nu toate să îi fie oferite. Regulile jocului s-au schimbat brusc. Investitorii care au sperat la un câştig rapid de pe urma listării au rămas dezamăgiţi, iar efectul asupra imaginii e greu de cuantificat.
Autorităţile de reglementare din China par să fi devenit mai atente şi la riscurile implicate de ”împachetarea” unor împrumuturi în produse vândute ulterior investitorilor, o formă de securitizare care a fost utilizată înainte de criza financiară din 2008 - 2009.
În plus, siguranţa datelor personale intră şi ea în vizor: preşedintele autorităţii de reglementare bancară a declarat că e nevoie să se definească dreptul de proprietate asupra datelor, sugerând că firmele din domeniu ar fi putut să folosească datele utilizatorilor fără transparenţă. La nivel individual, protecţia datelor a început să preocupe tot mai mult China, un nou Cod Civil fiind pus în discuţie în încercarea de a oferi soluţii şi mai multă claritate în domeniu.
Propunerile de reglementare sunt sus pe lista de priorităţi şi în SUA, doar că aici atenţia este mai ales asupra influenţei pe care o au pe piaţă giganţi precum Facebook, Google, Amazon.
Atenţia a fost atrasă de modul în care îşi promovează serviciile, transferând date şi cunoştinţe între divizii diferite, alături de preocupări pentru utilizarea datelor personale şi abuz de poziţie dominantă (Facebook), utilizarea datelor altor vânzători pentru a beneficia în stabilirea propriilor linii de produs şi oferte comerciale (Amazon) sau folosirea unor produse cu cotă de piaţă dominantă pentru a îşi promova propriile linii de interes (Google).
Lista este variată, în centru fiind datele personale şi dezvoltarea unor avantaje majore de pe urma unei poziţii de forţă pe o anumită piaţă. În linii mari, vorbim de o suprapunere parţială, dar importantă, a sferei de îngrijorări a Chinei şi a SUA.
Dacă în unele privinţe, China pare a recupera pe partea de reglementare, acoperind zone lăsate mai degrabă ”libere”, în special în privinţa datelor personale, SUA a înregistrat o atitudine sensibil mai restrictivă în segmentul de fintech.
Prudenţa poate fi justificată prin perspectiva lecţiilor dureroase ale efectelor ”inovaţiei” în criza din 2008. Totuşi, integrarea unor servicii de plăţi şi bancare în aplicaţii de largă utilizare, precum cele ale Tencent şi Alibaba (Ant) au dus la o dezvoltare masivă a ofertei din domeniul fintech la nivelul populaţiei în China, cu o penetrare mult peste cea din SUA sau Europa de Vest.
Iniţiative precum yuan-ul digital, deja testat la scară redusă în China, sunt iarăşi cu mult înaintea tatonărilor rezervate ale Fed sau BCE. Este probabil ca tendinţa de a scruta modelul de business al giganţilor din IT din SUA să continue, la fel cum câmpul liber oferit în planul produselor financiare ale unor firme de tehnologie care concurează cu băncile în China să se reducă.
Pentru succesul viitor al firmelor majore din segmentul IT al celor mai mari economii ale lumii, e de dorit, totuşi, ca reglementarea, necesară, să nu impună costuri de nedepăşit sau interdicţii clare de operare. Atât în SUA, cât şi în China, aceasta este şi ipoteza cea mai probabilă. O reducere a vitezei de creştere ar putea fi, însă, un efect secundar, pentru care e posibil ca acţionarii giganţilor din IT, fie din China sau din SUA, să nu fie pregătiţi.
XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume şi o companie completă de investiţii listată pe Bursa de la Varşovia. Cu birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF.
