Un capitol aparte în manualele de economie-finanţe pentru anul 2020 va fi rezervat prăbuşirii unui colos financiar pe fondul expunerii celei mai mari fraude contabile din istoria Germaniei. Şi nu doar manualele vor consemna ancheta ziaristică începută în Marea Britanie şi care a ridiculizat autorităţile germane, ci şi industria cinematografică, având în vedere pregătirea unui documentar cu acest subiect.
Wirecard (simbol bursier WDI.DE), procesator german de plăţi, intra în anul 2020 ca o companie în portofoliile unor investitori chiar şi din România, precum NN Pensii şi SIF Transilvania, şi cu o capitalizare de 13,3 miliarde de euro, fiind la acel moment inclusă în indicele principal DAX al bursei de la Frankfurt. La 10 luni de atunci, valoarea de piaţă a Wirecard la bursa de la Frankfurt este de 75,6 milioane de euro, adică o prăbuşire de 180 de ori, compania fiind vândută pe bucăţi de administratorul judiciar, fiind în insolvenţă după ce a recunoscut că 2 miliarde de euro au dispărut sau că probabil nu au existat niciodată.
Nicicând în Germania o astfel de prăbuşire nu a mai fost consemnată. Nicicând atâtea întrebări din partea investitorilor, clienţilor, ziariştilor, angajaţilor Wirecard. Şi nicicând atât de puţine răspunsuri, inclusiv în România. Cum a fost posibil ca timp de cinci ani, adică de când cotidianul britanic Financial Times a început să-şi ridice semne de întrebare cu privire la bilanţul contabil al Wirecard (WDI.DE), unii investitori de calibru, printre care şi NN Pensii, să acumuleze acţiuni la această companie? De ce? Cu cât a ieşit pe minus NN Pensii? Sau a ieşit pe plus? Întrebări trimise de ZF către NN Pensii, cel mai mare fond de pensii din România, responsabil cu economiile de bătrâneţe a 2 milioane de salariaţi, încă din vara anului 2020 şi la care încă sunt aşteptate răspunsuri. Posibil în 2020. Sau în 2021, dat fiind faptul că unii vor să uite că 2020 ar fi existat vreodată.
