Buget 2021. Întrebarea-cheie a bugetului pentru 2021: avem de-a face cu un buget de austeritate sau cu unul de expansiune?

PSD, în opoziţie, acuză PNL, la putere, că a construit un „buget de austeritate“ şi că taie din salariile oamenilor şi-i fură la buzunar. În proiectul de buget pentru 2020 este prevăzut ca deficitul bugetar să coboare de la 9,9% din PIB (102 mld. lei) în 2020 la 7,1% în acest an (80 mld. lei). Oricum, datoria publică a crescut uluitor în acest an, cu peste 12 pp din PIB (124 mld. lei). Înseamnă îngheţarea de cheltuieli publice „austeritate“ sau „normalitate“?

Bugetul pe 2021 a ajuns în Parlament, iar până astăzi parlamentarii pot depune amendamente. Apoi, de vineri până luni, proiectul intră în comisii, iar marţi este prevăzut votul final.

Ca în fiecare an, bugetul provoacă certuri pentru că fiecare parlamentar sau ministru are o mănăstire sau o biserică lângă casa lui pentru care vrea bani sau o autoritate locală căreia vrea să-i facă o statuie. În anii calmi, aceste lucruri sunt privite cu amuzament – unul primeşte, altul nu. Acum lucrurile se complică, pentru că anul este greu. Deşi situaţia este dificilă, cei din administraţia publică nu acceptă că li

s-au blocat majorările de salarii – salarii care au însemnat în 2020 110 miliarde de lei, adică 26% din toate veniturile statului – un salt de 7,6% faţă de 2019. Înseamnă „austeritate“ blocarea majorării salariilor angajaţilor statului şi o creştere a pensiilor de doar 4%, după ce ele au crescut cu 14% în septembrie 2020?

„Acum, dacă noi doi ne punem să facem un buget, îl facem fără probleme. Ştim ce a fost în trecut, avem datele, le punem într-un XL. Vedem ce pretenţii avem de la ministere, socotim un deficit. Dacă ajunge la 11% din PIB, zicem: «nu se poate» trebuie să fie sub 10. Ce facem? Umflăm veniturile! Dar nici acestea nu pot urcate la cer, pentru că avem datele din trecut şi ştim că nu se poate. Atunci tăiem din cheltuieli! Păi de unde? Bugetul, aşa cum este construit, are cheltuieli rigide: pensii, salarii. Şi atunci totul se descarcă în spinarea investiţiilor. Le pui pe hârtie şi apoi rectificările fac legea. Abia la rectificări se vede dacă un buget este «de expansiune» sau de «austeritate»“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Şi, adaugă economistul: „Problema unui buget este că, la începutul anului, el este o construcţie matematică, iar la final de an devine o construcţie politică“.

Aşa cum este astăzi construit bu­getul, acesta este unul de „ex­pansiune“, nu de „austeritate“. Când cheltuielile cu investiţiile cresc, nu poţi spune că un bu­get este de austeritate. Acum, de­sigur, totul depinde de evoluţia viitoare, adaugă Cabat.

Proiectul de buget ajuns în dezbaterea Parla­mentului prevede creşteri însemnate de investiţii - în raportul privind prognoza macroeconomică ce însoţeşte bugetul, este scris că investiţiile totale ale statului (din buget şi din fonduri UE) vor creşte cu 8 miliarde de lei în acest an, faţă de anul trecut. Astfel, investiţiile ar urma să se majoreze de la 53 de miliarde de lei în 2020 la 61,6 miliarde de lei în acest an. Ca procent din PIB, ele sunt mai mici faţă de anul trecut, cu 0,4%, dar, în 2020, am avut o cădere de 3,9%, în vreme ce, în acest an, aşteptăm o creştere de 4 – 5% a PIB, ceea ce modifică, firesc, datele statistice.

Scandalurile privind cheltuirea banilor publici este o istorie ce nu se va sfârşi decât odată cu lumea. Un lucru este clar însă: cineva trebuie să plătească. Într-un raport de acum un an, Comisia Europeană estima că, din cauza cheltuielilor guvernamentale fără judecată, datoria publică a României va ajunge la 90% din PIB, la orizontul anilor 2030. Acum guvernul promite să nu lase ca datoria publică să treacă de 55% din PIB în 2021. Redutele sunt greu de apărat însă iar, în ritmul în care creşte datoria publică, datele Comisiei, învechite deja, apar optimiste.