Buget 2021

2021 este un an al revenirii: mediul de business se arată optimist cu privire la evoluţia economiei din acest an. „Cred că şi 2021 va aduce nenumărate provocări pentru mediul de business, cu toate acestea cred că anul 2021 va fi anul redresării şi al creşterii economice“

13.02.2021, 17:21 Autor: Miruna Diaconu

„Orice antreprenor şi persoană responsabilă de taxe pentru anul 2021 şi 2022 ar trebui să îşi canalizeze atenţia  pentru a se asigura cel puţin pe partea fiscală că nu există riscuri semnificative în societatea de care se ocupă care să o pună într-o situaţie dificilă“ ♦ „A fost un an în care şi sectorul medical a fost afectat, în afară de spitalele medicale private şi laboratoarele de PCR, celelalte unităţi medicale au fost afectate“ ♦ „În acest an şi noi vedem pozitiv cu toate că lucrurile au început negativ cu un declin mare la nivel de ţară, dar sunt convins că şi aici îşi va reveni economia, dar trebuie schimbată abordarea“ ♦ „Pentru 2021 am încercat să punem în practică ce am învăţat în 2020, creşterea flexibilităţii businessului, a eficienţei şi creşterea gradului de digitalizare.“

După un an 2020 foarte dificil pentru mediul de business, în care acesta a trebuit să se adapteze noilor condiţii de lucru şi să reu­şeas­că să recu­pe­reze scăderile, pentru anul 2021 există aşteptări pozitive în ceea ce priveşte revenirea economică. Mediul de business se arată optimist cu privire la modul în care vor evolua atât pandemia, cât şi economia, au spus participanţii la cea de-a treia conferinţă organizată de către Ziarul Financiar în par­te­neriat cu BRD Groupe Société Générale, Buget 2021: Cum rezolvăm ecua­ţia de business a noului an?, la care au participat reprezentanţi ai me­diu­lui de afaceri din zona de sud a ţării, dar şi bancheri şi specialişti financiari.

„După un an deosebit de dificil, cred că şi 2021 va aduce nenumărate provocări pentru mediul de business, cu toate acestea cred că anul 2021 va fi anul redresării şi al creşterii economice. Anul acesta putem atinge un ritm de creştere de 3%, iar în anumite condiţii chiar peste 4%, astfel, anul viitor vom putea asista la trendul ascendent al economiei“, spune  Csaba Bálint, membru CA, Banca Naţională a României.

Anul 2020 a fost unul dificil nu doar pentru economia românească, ci şi pentru statistică, astfel că schimbările bruşte cauzate de evoluţia pandemiei i-au determinat pe statisticieni să se adapteze, astfel încât să ofere date cât mai exacte despre amploarea crizei. „A fost unul dintre anii foarte grei atât pentru statistica din România, cât şi pentru cea europeană, pentru că trebuia să oferim cel puţin datele esenţiale conform calen­darului stabilit la începutul anului. Cu discuţiile pe care le-am avut cu Eurostatul am reuşit să găsim cele mai bune modalităţi de culegere a datelor, astfel încât decidenţii politici, agentul economic şi societatea civilă să poată aprecia amploarea crizei în care ne-am aflat şi luarea celor mai bune decizii“, spune Tudorel Andrei, preşedinte, Institutul Naţional de Statistică.

În ceea ce priveşte fiscalitatea, anul trecut a venit cu multe provocări determinate de evoluţia pan­demiei şi răspunsul autorităţilor în vederea sprijinirii mediului de afaceri. Totuşi, pentru anul acesta, atât persoanele fizice plătitoare de taxe, cât şi companiile ar trebui să îşi îndrepte mai mult atenţia către zona de taxe. „Orice antreprenor şi persoană responsabilă de taxe pentru anul 2021 şi 2022 ar trebui să îşi canalizeze atenţia în două direcţii, pe de o parte pentru a asigura cel puţin pe partea fiscală că nu există riscuri semnificative în societatea de care se ocupă care să o pună într-o situaţie dificilă“, spune Daniel Pană, director tax, KPMG.

Deşi sectorul medical este considerat a fi unul câştigător, totuşi au existat şi situaţii în care operatorii privaţi au fost afectaţi de criza pandemică. Adrian Bădescu, proprietar şi administrator, Clinicile Medici’s, spune că în afară de spitalele medicale private şi laboratoarele de PCR, celelalte unităţi medicale au fost afectate.

„A fost un an în care şi sectorul medical a fost afectat, în afară de spitalele medicale private şi laboratoarele de PCR, celelalte unităţi medicale au fost afectate. În cele două luni din primăvară, prăbuşirea de business a fost la 30% din punctul nostru de vedere, am recuperat tot deficitul acesta şi am încheiat anul 2020 cu doar 1-2 procente faţă de 2019. Cifra de afaceri a grupului a fost în 2020 un pic peste 3 mil. euro, anul acesta prefigurăm o creştere de 15-20% şi o depăşire a 3 mil. euro“, spune Adrian Bădescu.

Optimist se declară şi Juergen Schunn, proprietar, fondator şi preşedinte Grup Auto Schunn. Chiar dacă industria auto a fost semnificativ afectată în 2020, antreprenorul este de părere că economia îşi va reveni.

„În acest an şi noi vedem pozitiv cu toate că lucrurile au început negativ cu un declin mare la nivel de ţară, dar sunt convins că şi aici îşi va reveni economia, dar trebuie schimbată abor­da­rea. Avem în vedere anul acesta o investiţie în Sibiu de 2,5 milioane euro şi la Arad 500.000 de euro, la Arad pentru a întregi showroomul şi la Sibiu pentru a reîntregi compania noastră de acolo, am mai luat o marcă în plus şi mergem în această direcţie şi e nevoie de dezvoltare“, precizează Juergen Schunn.

Din lecţiile anului 2020 a învăţat şi compania Azur din industria chimică, care pentru anul acesta are în vedere creşterea flexibilităţii, a eficienţei şi a gradului de digitalizare.  Deşi cifra de afaceri a scăzut, profitabilitatea companiei s-a majorat anul trecut. „Azur nu a fost afectată în 2020, cifra de afaceri şi profitabilitatea au de­pă­şit aşteptările, pentru 2021 am încercat să punem în practică ce am învăţat în 2020, creşterea flexibilităţii businessului, a eficienţei şi creşterea gradului de digitalizare. Avem o scădere a cifrei de afaceri cu 15% şi o creştere a pro­fitabilităţii de 10%“, spune Marius Bistrian, director financiar, Azur SA.

De asemenea, din industria textilă, Erol Baeram, director general, Cottontex SRL, se arată optimist, astfel că pentru anul acesta se aşteaptă la o creştere a comenzilor şi implicit a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii.

„Sunt pozitiv, aşteptăm o creştere a comenzilor, aşteptăm o creştere a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii, ne luptăm având în vedere că suntem mulţi oameni concentraţi în suprafeţe resuse, iar prioritatea este ca angajaţii noştri să treacă cu bine peste această perioadă, să nu trebuiască să închidem secţii din cauza pandemiei“, spune Erol Baeram.

 

Felix Daniliuc,

director Departament IMM, BRD Groupe Société Générale

► Vorbim de un număr mare de companii cu capitaluri negative, în 2020, în contextul diferitelor programe de încurajare, care au reprezentat piedici pentru aceste companii regăsindu-se în situaţia de a nu putea accesa aceste măsuri.

► Sunt instrumente pe care băncile le pun la dispoziţia antreprenorilor prin care pot bloca cursul la care pot vinde sau cumpăra valută astfel încât să minimizeze impactul evoluţiilor de curs asupra afacerii lor, să conserve capacitatea de a genera rezultate financiare.

► Noi încercăm la nivel de BRD să aducem valoare adăugată şi în planul know-how-ului pe care companiile îl au, putem controla, avem instrumente şi avem produse cât se poate de competitive care dau posibilitatea antreprenorilor să controleze cursul valutar. Trebuie ştiu că sunt instrumente care dau posibilitatea antreprenorilor să se concentreze pe ceea ce ştiu cel mai bine.

► Sunt multe companii la care noi vedem faptul că se disting trei lucruri asupra cărora ar trebui să discutăm mai mult pentru a le transforma în puncte tari, în momentul de faţă nu sunt puncte tari. În primul rând, există o lipsă de expertiză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare.

► În al doilea rând, este vorba de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare şi creştere, componenta de fonduri europene presupune o viziune pentru cei care oferă fondurile o înţelegere cât se poate de clară şi bine detaliată, din care finanţatorul trebuie să se asigure că cel care solicită fondurile are viziunea cât mai clară şi strategia foarte bine pusă la punct cu privire la utilizare şi la impactul pe care accesarea de fonduri o poate produce. în al treilea rând, este şi lipsa accesului la o bază largă de cunoştinţe necesare pentru luarea deciziei de investiţie în cunoştinţă de cauză pentru antreprenorii acestor companii.

 

Marius Stoica, 

director executiv de pieţe financiare, BRD Groupe Société Générale

► Atât cursul, cât şi dobânzile sunt ingrediente de bază în bugetarea pe care o companie o face în acest an, este suficient să reluăm ideea că România este o ţară foarte euroizată ca să ne dăm seama că sunt impactate mai multe societăţi faţă de cele care fac export.

► M-aş uita în urmă, 2020 a fost un an de test, un test de stres, pentru pieţele fi­nanciare, am avut momentul de maximă intensitate al crizelor financiare în martie - aprilie, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, leul a fost mai puţin volatil faţă de monedele din regiune.

► Aşteptările sunt ca să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate, la modul concret, economiştii BRD aşteaptă anul acesta un curs euro de 4,97 lei, o depreciere de 2%.

► Sunt instrumente pe care băncile le pun la dispoziţia antreprenorilor prin care pot bloca cursul la care pot vinde sau cumpăra valută astfel încât să minimizeze impactul evoluţiilor de curs asupra afacerii lor, să conserve capacitatea de a genera rezultate financiare.

► Acum avem o participare a investitorilor străini de 20% în deţinerile de titluri de stat emise în lei, este un procent constant, este mai puţin faţă de alte ţări din regiune.

 

Csaba Bálint,

membru CA, BNR

► După un an deosebit de dificil, cred că şi 2021 va aduce nenumărate provocări pentru mediul de business, cu toate acestea cred că anul 2021 va fi anul redresării şi al creşterii economice. Anul acesta putem atinge un ritm de creştere de 3%, iar în anumite condiţii chiar peste 4%, astfel anul viitor vom putea asista la trendul ascendent al economiei.

► Consider că din punct de vedere economic anul a început greu, indicatorii timpurii reflectă o imagine mixtă, să nu uităm că războiul cu epidemia nu l-am câştigat. În Europa, campania de vaccinare înaintează greu, încă există măsuri de restricţie, în aceste condiţii economia zonei euro va avea în continuare de suferit, astfel că în România mă aştept la o creştere modestă marginală pentru perioada ianuarie-martie, după aceea sunt încrezător că în T2/2021 sau cel târziu T3/2021 vom vedea o creştere dinamică.

► Din a doua parte a anului accesul la fondurile europene va avea o contribuţie din ce în ce mai importantă la consolidarea creşterii economice, dacă o deteriorare a mediului extern va fi evitată, campania de vaccinare va fi eficientă, iar consolidarea fiscală se va implementa treptat atunci consider că tendinţa de creştere va continua şi următorul an.

► Un alt factor care ne deosebeşte este gradul de euroizare, sectorul companiilor din România este extrem de sensibil la fluctuaţiile cursului de schimb, în cazul unei volatilităţi ridicate putem constata că încrederea antreprenorilor este afectată în sens negativ ceea ce la rândul său trage în jos performanţa economiei reale.

 

Tudorel Andrei,

preşedinte, Institutul Naţional de Statistică

► A fost unul dintre anii foarte grei atât pentru statistica din România, cât şi pentru cea europeană, pentru că trebuia să oferim cel puţin datele esenţiale conform calendarului stabilit la începutul anului. Cu discuţiile pe care le-am avut cu Eurostatul am reuşit să găsim cele mai bune modalităţi de culegere a datelor, astfel încât decidenţii politici, agentul economic şi societatea civilă să poată aprecia amploarea crizei în care ne-am aflat şi luarea celor mai bune decizii.

► Mediul economic are nevoie de date cât mai aproape de producerea unui eveniment şi trebuie asigurat acest echilibru între calitatea datelor şi viteza cu care obţinute aceste date, aceasta este direcţia pentru perioada următoare, e nevoie de o schimbare a paradigmei la nivelul statisticii oficiale, nu doar din România, ci la toate oficiile de statistică la nivel global. Asta înseamnă o dezvoltare a unei infrastructuri, o nouă poziţionare a statisticianului.

► Avem 50% din sol care este favorabil într-o mare măsură activităţilor agricole, suntem printre ţările cele mai favorizate din acest punct de vedere, dar din păcate, în agricultuă se pune problema optimului suprafeţei agricole, noi avem 28% din suprafaţa agricolă utilizată în ferme care au mai puţin de cinci hectare, ori experienţa altor ţări ne arată că acesta este un aport mic la ceea ce înseamnă o piaţă agricolă.

 

 

Dan Pascu,

director general, Retim Ecologic Service SRL

► Ştim să facem planuri de afaceri, să lucrăm, nu am reuşit să atragem fonduri europene decât pe dimensiuni foarte mici faţă de cifra de afaceri şi potenţialul pe care îl avem. În principiu nu prea s-au gândit proiecte pentru nişa noastră, aşteptăm cu mare încredere.

► Banii europeni pe Green Deal sunt sub un mare semn de întrebare, au fost discuţii cu Ministerul Mediului şi se aşteaptă puţină claritate. Ce sperăm noi este să ni se dea şi sectorului nostru privat mai mult buget, cineva să se gândească că banii pot fi atraşi cel puţin la fel de bine şi cheltuiţi cu eficienţă de către sectorul privat mai mult decât cel public.

 

 

Daniel Pană, 

director tax, KPMG

► În primul rând legat de 2020 am văzut că a fost extrem de provocator din multe puncte de vedere, dar şi din punct de vedere fiscal prin multitudinea de măsuri fiscale adoptate pentru a susţine mediul de afaceri ca efect direct al pandemiei. Pe de altă parte, adoptarea unui set de măsuri care este discutat de câţiva ani buni şi amintesc aici inclusiv desprea consolidarea fiscală dacă ar fi acum să ne uităm către viitor.

► Orice antreprenor şi persoană responsabilă de taxe pentru anul 2021 şi 2022 ar trebui să îşi canalizeze atenţia în două direcţii, pe de o parte pentru a asigura cel puţin pe partea fiscală că nu există riscuri semnificative în societatea de care se ocupă care să o pună într-o situaţie dificilă.

► Trebuie să fim conştienţi că taxele declarate de către societăţi ca sumă au fost în medie cu 10% mai mici decât în 2019, în timp ce ca efect al diverselor măsuri luate de autorităţi, obligaţiile neplătite fiscale sunt mai mari cu aproximativ 50% decât în 2019 şi atunci e clar că bugetul statului este afectat.

 

Adrian Bădescu, 

proprietar şi administrator, Clinicile Medici’s

► A fost un an în care şi sectorul medical a fost afectat, în afară de spitalele medicale private şi laboratoarele de PCR, celelalte unităţi medicale au fost afectate, cele două luni din primăvară, prăbuşirea de business a fost la 30% din punctul nostru de vedere, am recuperat tot deficitul acesta şi am încheiat anul 2020 cu doar 1-2 procente faţă de 2019.

► Cifra de afaceri a grupului a fost în 2020 un pic peste 3 mil. euro, anul acesta prefigurăm o creştere de 15-20% şi o depăşire a 3 mil. euro.

► Eu cred că rigurozitatea unui plan de afaceri este vitală şi în acelaşi timp consultantul pe care îl ai în accesarea fondurilor europene este esenţial.

► Interesant pentru România este că începem să avem medici născuţi în alte ţări, avem medici proveniţi din India, chiar medici proveniţi din Uniunea Europeană, salariile în momentul de faţă în zona medicală sunt la un nivel destul de mare.

 

 

Juergen Schunn, 

fondator şi preşedinte grup Auto Schunn

► Ar trebui pus mai mult accent pe aceste fonduri europene. Companiile mici, la început, nici nu au cunoştinţele necesare, le lipsesc mulţi indicatori şi trebuie ajutaţi, iar pentru aceste companii e foarte bine dacă banca informează despre paşii respectivi, acest lucru ar ajuta foarte mult aceste companii.

► În anul 2020 am avut o decădere puternică care la nivel de an s-a realizat undeva la -10%, dar am reuşit să creştem profiturile companiei.

► În acest an şi noi vedem pozitiv cu toate că lucrurile au început negativ cu un declin mare la nivel de ţară, dar sunt convins că şi aici îşi va reveni economia, dar trebuie schimbată abordarea.

► Avem în vedere anul acesta o investiţie în Sibiu de 2,5 milioane euro şi la Arad 500.000 euro, la Arad pentru a întregi showroomul şi la Sibiu pentru a reîntregi compania noastră de acolo, am mai luat o marcă în plus şi mergem în această direcţie şi e nevoie de dezvoltare.

 

Marius Bistrian, 

director financiar, Azur SA

► În perioada stării de urgenţă, comportamentul consumatorului nu a fost modificat deloc, consumatorii au încercat să îşi facă mici îmbunătăţiri, iar vânzările noastre de lacuri şi vopsele nu au avut de suferit decât într-o măsură  mai mică decât ne-am fi aşteptat, în special datorită păstrării lanţurilor de bricolaj deschise. Au suferit foarte mult vânzările pe zona micilor magazine în perioada stării de urgenţă în sensul în care au fost zero, am supravieţuit cu vânzările prin lanţurile de bricolaj.

► Azur activează, deşi este cunoscut ca produ­cător de lacuri şi vopsele, în industria chimică, partea de lacuri şi vopsele reprezintă din total cifră de afaceri care este de 40 mil. dolari, 6 mil. dolari lacuri şi vopsele, deci 15%.

► Azur nu a fost afectată în 2020, cifra de afaceri şi profitabilitatea au depăşit aşteptările pentru 2021, am încercat să punem în practică ce am în­văţat în 2020, creşterea flexibilităţii busi­nessului, a eficienţei şi creşterea gradului de digitalizare.

► Avem o scădere a cifrei de afaceri cu 15% şi o creştere a profitabilităţii de 10%.

 

 

Marius Ţucudean, 

asociat, Grup Cotta International

► Suntem împărţiţi în două fabrici foarte mari şi pe orizontală mai avem cinci fabrici de componente. Anul trecut, am avut doar probleme în martie-aprilie când efectiv au fost închise fabricile fiindcă noi livrăm la marile lanţuri de mobilă şi au fost închise magazinele. Am pierdut doar cele două luni, aveam comenzi, dar nu puteam intra.

► Am încercat în următoarele trei luni după starea de urgenţă forţarea plasărilor, am forţat nota cam până în august şi din august a trebuit să facem faţă la creşterea de vânzări.

► În 2021 am bugetat faţă de 2021, nu m-am raportat la bugetul pe 2020, o creştere undeva la 18-20% în plus, noi am investit mult în ultimii 4-5 ani.

 

Călin Muscă, 

proprietar şi administrator, Grup Porkprod

► Se ştiu toate informaţiile, că suntem pe deficit datorită importului şi exportului, ştim că acest deficit este datorat exporturilor de materie primă şi faptului că importăm produse alimentare şi cu toate acestea de 20 de ani nu avem o stabilitate.

► În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca şi beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus în această zonă. Aici cred că e una dintre problemele noastre ca  mediu privat în sensul în care nu suntem băgaţi în seamă de autorităţi.

► Trebuie gândite o soluţie şi o strategie pentru aceşti producători mici care vor să lucreze prin cooperative, dar cooperative care să fie funcţionale.

 

Erol Baeram, 

director general, Cottontex SRL

► S-au blocat toate comenzile în starea de urgenţă, nu am avut timp să ne plângem de milă, a trebuit să găsim soluţii, am schimbat din producţia de echipamente sportive, am făcut măşti personalizate pentru entităţile din străinătate, am vândut multor firme măşti refolosibile personalizate.

► Firma noastră nu se califică la fonduri europene, avem în jur de 1.200 de angajaţi, avem 150 mil. lei cifră de afaceri şi anul acesta sperăm să depăşim în condiţiile date cu comenzile care vin peste noi.

► Sunt pozitiv, aşteptăm o creştere a comenzilor, aşteptăm o creştere a cifrei de afaceri şi a profitabilităţii.

► Ne luptăm având în vedere că suntem mulţi oameni concentraţi în suprafeţe resuse, iar prioritatea este ca angajaţii noştri să treacă cu bine peste această perioadă, să nu trebuiască să închidem secţii din cauza pandemiei.

 

 

Mircea Neiconi, 

administrator, Adaconi SRL

► 2020 a fost primul an în care vânzările noastre pe Amazon au explodat, mai ales în perioada de criză. În condiţiile acestea, comerţul de rechizite şcolare a scăzut, dar avem un minus de 15% în medie.

► A crescut cererea mai ales în timpul stării de urgenţă pentru produsele craft, dar rechizitele şcolare au scăzut, iar pentru noi ca principali distribuitori de rechizite şcolare a fost un şoc închiderea şcolilor.

► Nu ştiu dacă vom mai reuşi în 2021 să avem un rulaj ca în anul 2020, dar cu siguranţă sperăm să rămânem la capitolul eficienţă.

► Ca cifră de afaceri cred că avem undeva peste 19 mil. euro. Cam 7% din profitul companiei a fost făcut de Amazon.

ZF Buget 2021 este o serie de videoconferinţe realizate de Ziarul Financiar cu susţinerea Buget 2021