România beneficiază în perioada 2007- 2013 de 7,5 miliarde de euro pentru proiectele de investiţii în agricultură. Aceste proiecte, similare proiectelor de investiţii pe bani europeni luate de companiile din industrie, retail sau IMM prin fondurile structurale, sunt derulate prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Plăţile făcute până în prezent prin acest program corespund unui grad de absorbţie de 33%.
Acest lucru nu se vede însă şi la nivelul exporturilor de produse agroalimentare. Anul trecut, producătorii români au făcut exporturi de circa 3 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 3,7 miliarde de euro - un deficit de 700 de milioane de euro.
Spre comparaţie, în Polonia banii europeni au avut impact direct asupra nivelului exporturilor. Astfel exporturile de produse agroalimentare ale Poloniei au crescut cu două treimi în ultimii cinci ani, la 11 miliarde de euro, după ce în această perioadă investiţiile în unităţile de procesare a alimentelor făcute cu bani europeni s-au ridicat la cinci miliarde de euro.
Mai mult, odată cu integrarea în Uniunea Europeană în 2004, exporturile de produse agroalimentare ale Poloniei s-au încadrat pe o pantă ascendentă. Astfel, dacă în 2005, primul an de după aderare, Polonia reuşea să exporte alimente de şase miliarde de euro, în 2009 valoarea exporturilor a atins cota de 9 miliarde de euro, potrivit datelor Oficiului de Statistică din Polonia (GUS).
La finalul anului trecut, valoarea livrărilor de alimente la extern s-a cifrat la 11 miliarde de euro. Jumătate din aceste exporturi sunt acoperite de produse procesate, în timp ce cerealele cuantifică numai o pătrime din total.
Spre comparaţie, mai mult de jumătate din exporturile de produse agroalimentare de anul trecut ale României au fost materii prime agricole brute precum cerealele.
Cu toate că impactul banilor europeni nu este în totalitate vizibil, consultanţii pe fonduri europene spun că interesul agricultorilor români pentru aceste surse de finanţare este în continuare mare.
"Cererea fermierilor români pentru proiecte pe bani europeni a fost foarte mare încă de la început, din 2008, când au fost deschise liniile de finanţare. Sunt agricultori care au luat bani europeni pentru a construi sau pentru a moderniza ferme de porci sau vaci sau alţii care au făcut investiţii în ferme de legume sau pensiuni turistice", povesteşte Marius Ilie, manager al companiei de consultanţă Comara Project Consulting, care scrie proiecte pe bani europeni în domeniul agricol din 2002.
Fermierii români au depus proiecte de investiţii pe bani europeni în funcţie de specificul fiecărei regiuni.
"Agricultorii din Ialomiţa s-au orientat către investiţiile în sere de legume, cei din Moldova au optat să ia bani europeni pentru ferme de vaci, în timp ce fermierii din regiunea Oltenia şi-au schimbat tractoarele vechi cu unele noi pentru a munci câmpurile", povesteşte Ilie.
Acest lucru nu este surprinzător în condiţiile în care agricultorii din sudul României, din judeţele aflate în apropierea Dunării, sunt specializaţi în producţiile de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiţă. De cealaltă parte, agricultorii din Moldova sunt specializaţi în creşterea de vaci. Spre exemplu, judeţul Suceava are un şeptel de 150.000 de bovine, cel mai mare din ţară. Nici alte judeţe din Moldova nu stau rău, fermierii din Iaşi au 70.000 de vaci, iar cei din Neamţ o cifră aproape egală, conform datelor din Recensământul General Agricol 2010. La celălalt capăt al clasamentului, în curţile producătorilor agricoli din Giurgiu sau Ialomiţa sunt puţin peste 20.000 de bovine.
"Mai mult, autorităţile au încurajat investiţiile în zonele unde agricultura românească are probleme. Spre exemplu, proiectele pe bani europeni pentru fermele de porci au primit un punctaj mai mare decât cele pentru solarii pentru legume", spune consultantul.
În ultimii opt ani, România a pierdut aproape 3 milioane de capete de porcine. Astfel, la sfârşitul anului 2010, pe piaţa locală în grajdurile fermierilor erau circa 5,3 milioane de porci.
Unul dintre motivele declinului populaţiei porcine din România este interdicţia de export impusă de Comisia Europeană în 2003. Embargoul a fost impus ca urmare a temerilor privind pesta porcină. În consecinţă, România a început să importe din ce în ce mai multă carne de porc. Astfel, anul trecut pe piaţa locală au intrat 200.000 de tone de carne de porc din export, în valoare de 304 milioane de euro, 87% din totalul importurilor agroalimentare.
Cum arată CV-ul Corneliei Mihai, şefa fondurilor europene pentru agricultură
38 de ani
2009-prezent - director general, Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
2007-2009 - secretar de stat, coordonator Programul SAPARD
2005-2007 - director general, Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
2004-2005 - director, Departament de monitorizare şi evaluare - Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD
1999-2004 - expert negocieri cu UE, Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, Ministerul Agriculturii
1997-1999 - economist, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Informatică
Este absolventă a Academiei de Studii Economice Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels