Creşterea economică şi inflaţia anemice din zona euro înseamnă că deja inima economiei Uniunii Europene trece prin proces de „japonificare“, iar ieşirea ar putea fi dificilă dacă istoria naţiunii asiatice poate fi considerată un ghid, potrivit ING Group.
Japonia a fost în urmă cu câţiva ani a doua cea mai mare economie a lumii, dar a fost detronată de China din cauza creşterii aproape inexistente.
Situaţia economică din utimul an lasă zona euro deschisă comparaţiilor cu Japonia în anii 1990. Într-un raport recent, ING enumeră asemănări, inclusiv o creştere a datoriei publice, o creştere a creditelor neperformante ale băncilor, îmbătrânire accelerată a populaţiei şi o relaxare uriaşă a politicii monetare, scrie Bloomberg.
În timp ce reacţia politică a Japoniei la criza sa a fost lentă, ţara asiatică a căzut şi victimă intervenţiei la momentul nepotrivit, notează ING. Diferitele şanse de redresare au fost eliminate de criza financiară asiatică din 1997-98, apoi de spargerea bulei dot-com şi, ulterior, de criza financiară globală.
Aceasta ar putea fi la fel de bine şi soarta zonei euro, care anul trecut părea pe punctul de a elimina stimulul economic doar pentru a fi împinsă în direcţia opusă. Cu tensiunile comerciale globale cântărind asupra încrederii şi cu aşteptările privind inflaţia aproape de cote minime, Banca Centrală Europeană se confruntă cu perspectiva reducerii ratei dobânzii sau a relansării relaxării cantitative.
„Fără o recuperare puternică, este dificil să scăpăm de creşterea slabă, de inflaţia scăzută şi, ulterior, de mediu cu rate ale dobânzilor mici“, spun Carsten Brzeski şi Inga Fechner, economişti ai ING.
„O revigorare economică s-ar putea sfârşi repede, iar băncile centrale s-ar putea să nu mai aibă suficientă muniţie de politică monetară, cu ratele dobânzilor rămase blocate la limita inferioară, apropiată de zero, pentru anii următori.“
Aceste paralele înseamnă că Europa s-ar putea confrunta cu balonarea bilanţului băncii centrale în anii următori şi că ar putea fi nevoie de un pachet bugetar major. Există, de asemenea, perspectiva majorării vârstei de pensionare pentru a preveni reducerea forţei de muncă.
„Pentru zona euro, cel mai important nu este cauza principală a japonificării, ci încercările disperate de a ieşi din ea“, se arat în analiza ING. „În următorii ani, nu prea va mai fi loc pentru creşterea dobânzilor.“
Preşedintele BCE Mario Draghi, care lasă urmaşului său la şefia băncii o moştenire deloc de invidiat, alături de preşedintele Franţei Emmanuel Macron, care a promis că reformează zona euro şi UE.