Taxa pe activele bancare aplicată de Guvern prin OUG 114 poate răvăşi întreaga economie dacă mai multe bănci aleg să iasă din piaţă, iar cele rămase îşi transpun taxa anuală de 1,2% în preţurile creditelor.
Taxa pe activele bancare poate face ravagii în toată economia în contextul în care industria bancară este unul dintre motoarele economice care susţin creşterea producţiei şi dezvoltarea mediului de business.
Deciziile pe care le pot lua băncile pentru a rămâne în zona de profitabilitate ar putea genera efecte disruptive pentru întreaga economie, începând de la companii, populaţie şi chiar până la stat, care se expune riscului de a se împrumuta mai scump de la bănci.
„Industria bancară este o curea de transmisie şi nu face decât să transmită nişte şocuri pe care le primeşte prin aceste iniţiative legislative. La efectele acestei taxe, care este covârşitor, se adaugă şi alte iniţiative legislative care au trecut de plen şi intră în promulgare către preşedinţie“, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Taxa pe activele bancare, introdusă prin OUG 114 se aplică din acest an şi se datorează dacă media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2%.
Având în vedere evoluţia ROBOR, nivelul taxei ar fi de 0,3% din active, adică 1,2% pe an. Guvernul a numit-o taxa „pe lăcomia băncilor“ bazându-se pe profiturile înregistrate de băncile din România anul trecut.