ZF LIVE. Dan Pascariu, preşedintele UniCredit Bank România: Există şefi de bănci care câştigă mai mult decât guvernatorul BNR. Discuţia despre salariul lui nici nu ar fi trebuit să aibă loc. Trebuia însă să-şi fi declarat veniturile mai devreme

Veniturile nete ale conducerii BNR, publicate după lungi dezbateri, sunt justificate, menţionează bancherul. „Cred că Mugur Isărescu a fost prost sfătuit să nu îşi facă publice veniturile mai devreme. Poate este singurul lucru care ar trebui să îi fie reproşat.“

Veniturile unui guver­nator de bancă centrală nu ar trebui să fie calculate în funcţie de mărimea unei ţări sau PIB-ului ei, întrucât funcţia şi responsabilităţile pe care le presupune sunt aceleaşi peste tot, a declarat Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit România.

El a explicat că în UE există nenumărate exemple de state slab dezvoltate unde guvernatorii lor câştigă enorm. „Până la urmă eu judec omul şi aici mă refer la traseul său profesional: de unde a luat instituţia şi unde a adus-o. În ceea ce priveşte BNR a României, sunt multe lucruri bune de spus“, a menţionat Pascariu la ZF Live.

BNR a decis să transparentizeze total câştigurile membrilor consiliului de administraţie din perioada 2009-2015, după mai mulţi ani de confiden­ţialitate şi după criticile intense din ultima perioadă legate de faptul că nu publică salariile. Din datele publicate de BNR reiese că, faţă de 2009, câştigul anual al guvernatorului Mugur Isărescu a fost anul trecut aproape dublu, ajun­gând la 1,14 mil. lei, inclusiv indemni­zaţia de pensionare, conform con­tractului colectiv de muncă al BNR.

Pascariu a subliniat faptul că întreg sistemul bancar trece printr-o reformă, la fel ca şi alte segmente. Iar stabilitatea preţurilor şi cea financiară sunt nişte „bunuri publice“ care s-au câştigat greu în România. „Să nu uităm unde era rezerva externă a României la înce­putul anilor ’90 şi unde este astăzi. Sunt multe lucruri care trebuie luate în calcul atunci când judeci pe cineva“.

Bancherul spune că dintre toate instituţiile publice din România, BNR este de departe cea mai avansată, ridicându-se la standardele unei insti­tuţii publice din Uniunea Europeană.

„Printre factorii care au influenţat acest lucru se află, pe de o parte, legătura stânsă cu Banca Centrală Europeană şi cu celelalte instituţii din sistem, dar şi meritul guvernatorului şi al echipei sale, care au făcut eforturi pentru modernizarea instituţiilor.“ Dan Pascariu apreciază că în România există şefi de bănci care au salarii mult mai mari faţă de cel al guvernatorului BNR şi că întreaga discuţie despre cât câştigă Mugur Isărescu nu ar fi trebuit să aibă loc.

„În Europa nu există acest tip de discuţii. Bineînţeles, peste tot în lume guvernatorii băncilor centrale sunt criticaţi de către analişti. Este un lucru firesc, atât timp cât criticile sunt constructive.“

Un guvernator ar trebui să câştige la fel în orice ţară din UE, indiferent de mărimea sau PIB-ul ei

„Un specialist din domeniul bancar trebuie să fie un macroeconomist care să înţeleagă piaţa şi să nu aibă apetenţă pentru politică. Profesioniştii din diversele industrii nu se vor duce în politică.“

Veniturile unui guvernator de bancă centrală nu ar trebui să fie calculate în funcţie de mărimea unei ţări sau PIB-ului ei, întrucât funcţia şi responsabilităţile pe care le presupune sunt aceleaşi peste tot, iar în Uniunea Europeană există ne­numărate exemple de state slab dez­voltate unde guvernatorii lor câştigă enorm, a declarat Dan Pascariu, pre­şedintele Consiliului de Supra­­veghere al UniCredit România.

„Până la urmă eu judec omul şi aici mă refer la traseul său profesional: de unde a luat instituţia şi unde a adus-o. În ceea ce priveşte Banca Naţională a României, sunt multe lucruri bune de spus“, a menţionat Pascariu la ZF Live.

BNR a decis să transparentizeze total câştigurile membrilor consiliului de administraţie din perioada 2009-2015, după mai mulţi ani de confi­denţialitate şi după criticile intense din ulti­ma perioadă legate de faptul că nu publică salariile. Din datele publicate de BNR reiese că, faţă de 2009, câştigul anual al guvernatorul Mugur Isărescu a fost anul trecut aproape dublu. Guve­r­na­torul BNR a încasat în anul 2009 un venit anual de 617.444 de lei, în 2010 câştigul a scăzut la 595.500 de lei, pentru ca în 2011 să urce la 772.380 de lei. Ulterior, în 2015, veniturile încasate de guvernator au crescut până la 1,14 mil. lei, inclusiv indemnizaţia de pensionare, conform contractului colectiv de muncă al BNR.

Pascariu a subliniat faptul că întreg sistemul bancar trece printr-o reformă, la fel ca şi alte segmente. Iar stabilitatea preţurilor şi cea financiară sunt nişte „bunuri publice“ care s-au câştigat greu în România. „Să nu uităm unde era rezerva externă a României la începutul anilor ‘90 şi unde este astăzi. Sunt multe lucruri care trebuie luate în calcul atunci când judeci pe cineva“, a precizat el.

Bancherul spune că dintre toate instituţiile publice din România, BNR este de departe cea mai avansată, ridicându-se la standardele unei instituţii publice din Uniunea Euro­peană.

„Printre factorii care au influenţat acest lucru se află, pe de o parte, legătura strânsă cu Banca Cen­trală Europeană şi cu celelalte instituţii din sistem, dar şi meritul guvernatorului şi al echipei sale, care au făcut eforturi pen­tru modernizarea instituţiilor“.

Astfel, veniturile nete ale conducerii BNR, publicate după lungi dezbateri, sunt justificabile, menţio­nează bancherul. „Cred că Mugur Isă­rescu a fost prost sfătuit să nu îşi facă pu­blice veniturile mai devreme. Poate este singurul lucru care ar trebui să îi fie reproşat“.

Dan Pascariu apreciază că în România există şefi de bănci care au salarii mult mai mari faţă de cel al guvernatorului BNR şi că întreaga discuţie despre cât câştigă Mugur Isărescu nu ar fi trebuit să aibă loc.

„În Europa nu există acest tip de discuţii. Bineînţeles, peste tot în lume guvernatorii băncilor centrale sunt criticaţi de către analişti. Este un lucru firesc, atât timp cât criticile sunt constructive“.

Pascariu mai spune că deciziile pe care le ia guvernatorul sunt de multe ori subiective, cum ar fi majorarea sau scăderea unei dobânzi, însă în final BNR urmează aceleaşi standarde pe care le urmează orice bancă centrală din lume.

Printre motivele pentru care BNR a ajuns la standardele celorlalte instituţii bancare din zona euro, Pascariu enumeră leadershipul şi standardele pe care banca le-a introdus, de etică şi de muncă, dar şi salariile foarte atractive care i-au convins pe specialişti să profeseze în România.

Pascariu este de părere că profesioniştii din diversele industrii nu se vor duce în politică, prin urmare viitorul viceguvernator al BNR trebuie să fie un macroeconomist care să înţeleagă piaţa şi să nu aibă apetenţă pentru politică.

„Eu sunt obişnuit să creez echipe şi cred că în general trebuie să porneşti de la profilul job-ului şi nu de la profilul candidatului. Trebuie să stabileşti nişte criterii şi vezi cine se potriveşte cel mai mult pentru respectivul post şi să faci o comparaţie cu ceilalţi membri ai echipei, pentru că ai nevoie de complementalitate“, a mai adăugat acesta.

Printre propunerile sale de viceguvernator al BNR se află Cristian Popa, care a mai ocupat şi în trecut această funcţie sau Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu pe probleme de politică monetară.