Ziarul Financiar a adus la aceeaşi masă de discuţie pe principalii conducători de bănci, oficialii BNR, operatori de servicii bancare, (MASTERCARD, VISA), fintech-urile care operează pe piaţa românească, consultanţi specializaţi în analiza sistemelor bancare, avocaţi, etc. Urmăriţi mai jos principalele declaraţii din cadrul ZF Bankers Summit '21.
Mihaela Bîtu, CEO ING Bank
Băncile trebuie să se preocupe de modul în care organizează şi digitalizează procesele de conformitate, de compliance. Există norme care apar tot timpul. Avem o încărcare mare din perspectiva reglementărilor şi a cerinţelor de prudenţialitate. Sunt multe mingi în aer cu care trebuie să jonglăm. Este un domeniu foarte important pe care toţi îl abordăm cu seriozitate
În jonglarea cu multiple mingi fiecare este provocat să facă alegeri şi să prioritizeze domeniile în care trebuie să excelăm, să fim cei mai buni. Şi trebuie să fim din ce în ce mai eficienţi
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank
Cred că am plecat cu anumite concepte legate de un handicap la nivel european, cum că nu am face faţă la nivel european. Noi, o perioadă lungă de timp am avut în principal conducători de bănci străini în România.
Acest trend s-a inversat şi după o perioadă lungă de timp dăm şi noi conducători de bănci în străinătate. Nu avem nimic care să ne poziţioneze inferior. Avem o cultură bancară suficient de dezvoltată pentru a face faţă la toate cerinţele şi reglementările internaţionale.
În ultima perioadă nu am vazut nimic care să ne poziţioneze de o natură inferioră
Este interesant să vezi mai multe sisteme bancare, reacţia reglementatorilor din alte ţări şi strategiile care diferă de la o piaţă la alta.
Cred că sunt foarte multe lucruri care se aseamană. Peste tot este acelaşi nivel de reglementare. Peste tot avem abordari care încearcă să definească noile trenduri de digitalizare, customer centricity, abilitatea băncilor de a se concentra la nivelul pieţei, dar sunt şi multe lucruri diferite.
În România suntem obişnuiţi cu un nivel de intermediere financiară foarte scăzut. Sunt anumite pieţe saturate. Sunt pieţe care cresc pe bază de credit, dar noi suntem depozit driven
Henk Paardekooper, Executive President, First Bank
Noi suntem o bancă de sine stătătoare, cu sediul în România, nu avem sedii în străinătate, iar strategia noastră este să transformăm banca, să avem o digitalizare cu o componentă umană. Cred că băncile care vor avea succes sunt cele care vor fi capabile să facă din digitalizare un avantaj strategic. Strategia noastră este să ne transformăm în o bancă mai digitală cu o componentă umană. Toate băncile vorbesc despre digitalizare. Procesele interne din bănci trebuie şi ele digitalizate şi cred că aici încă vedem digitalizare în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, însă în interiorul băncilor multe lucruri se fac încă manual. Pentru noi, digitalizarea înseamnă ambele aspecte – automatizarea internă, cât şi cea a relaţiilor cu clienţii”, a declarat Henk Paardekooper în cadrul videoconferinţei ZF Bankers Summit 2021.
Ce a mai declarat Henk Paardekooper în cadrul videoconferinţei:
M-am întors în România în 2019 şi am observat că multe lucruri s-au schimbat, însă multe dintre ele au rămas relativ la fel. În 2013 spuneam că sistemul bancar va trece prin o puternică consolidare şi cred că aveam dreptate doar parţial pentru că o consolidare s-a întâmplat, dar a durat destul de mult. Partea bună este că în ultimii doi ani am văzut o consolidare destul de mare a sistemului.
· Dacă ne uităm la top 20 al băncilor, ele deţin 97% - 98% din piaţă, deci putem să spunem că sistemul bancar este format, în mare, de aproximativ 20 de bănci. Din ele, există trei bănci care sunt deţinute majoritar de sectorul public, cred că 12 bănci sunt internaţionale, au sediile centrale în străinătate şi mai sunt doar câteva bănci româneşti de sine stătătoare, iar First Bank este una dintre ele. Fiecare dintre aceste bănci are modul ei de operare şi de adresare a segmentului lui lor de piaţă.
· În ceea ce priveşte activele necesare unei bănci pentru a rămâne pe piaţă, nu cred că este vorba de mărime, ci despre modelul de servicii, experienţa pe care o poţi aduce clienţilor. Noi vrem să furnizăm produse şi servicii convenabile şi simple, care servesc nevoile şi scopurile clienţilor noştri retail şi comerciali. Mărimea nu este un scop.
· Vrem să ne finalizăm procesul de digitalizare pentru a deveni o bancă digitală în următorii 1-2 ani. Nu vom putea spune că strategia este finalizată complet pentru că strategia se dezvoltă constant, însă transformarea în o bancă digitalizată cu o componentă umană este ceva ce vrem să finalizăm în următorii 1-2 ani.
François Bloch, CEO, BRD-SocGen
Cred că ar trebui să fim recunoscători pentru fintech-uri, pentru produsele pe care le lansează şi pentru că ne-au arătat calea. Am început prin a replica ce ofereau fintech-urile, iar unii dintre noi merg acum chiar dincolo de asta. Nu cred că ar trebui să antagonizăm băncile şi fintech-urile, multe bănci incorporează acum servicii fintech direct în serviciile lor
Simt că este puţin nedrept, asta şi pentru că businessul nostru este complex, dar cred că cerem de fapt nivelarea terenului de joc. Noile bănci sunt ca alergătorii de viteză, aleargă repede, dar pentru cât timp? Noi, băncile tradiţionale, suntem aici să alergăm maratonul, suntem aici pe termen lung
Ne asigurăm că propunem ceva clienţilor pentru că este ceva de care au nevoie, nu doar pentru că este aroma lunii. Ca vara când cauţi o îngheţată şi toată lumea propune îngheţată de lămâie pentru că e aroma lunii. Vrem şi noi să oferim arome diferite, dar cred că trebuie pe termen lung să avem în vedere interesul pe termen lung al clienţilor. Cred că de-asta sunt ataşate băncile, nu să lanseze repede, dar să stabilească relaţii pe termen lung.
Sergiu Manea, Preşedinte Executiv, BCR
Aş fi mai reţinut în a spune că am ieşit din criză şi că totul s-a terminat, trebuie să ne menţinem alerţi.
În 2019 ne aşteptam la o încetinire a economiei, ea a venit din un motiv pe care îl regretăm cu toţii. Acum avem o aşa-zisă revenire, dar cred că ceea ce este critic pentru prezentul şi viitorul nostru este cum ne vom folosi de această oportunitate pentru a transforma economia şi a transforma societatea
Cea mai mare provocare acum rămâne aceea de a demonstra în fiecare pas că existăm pentru clienţii noştri, asta nu se rezolvă prin un simplu statement. Ca priorităţi pentru noi rămâne zona de digitalizare inteligentă, avem zona de sustenabilitate pentru că este o oportunitate uriaşă de transformare a businessurilor şi a economiei. Nu în ultimul rând, provocarea noastră se cheamă educaţie, atât intern cât şi educaţie pentru clienţi – educaţie financiară, educaţie de business, educaţie digitală şi educaţie de sustenabilitate.
Spuneam acum câţiva ani că sistemul bancar nu defineşte experienţe – clienţii vin cu experienţe definite şi cu aşteptări formate în alte locuri. Primesc cu foarte multă bucurie această evoluţie din sectorul nonbancar şi nu ne facem decât să fim mult mai buni. Singurul lucru pe care trebuie să îl luăm în considerare este că de la un anumit moment vom avea nevoie de un leveled playing field, dar vom ajunge şi acolo.
Despre sustenabilitate – nu mă refeream la robusteţea de azi a economiei României, ci la sustenabilitatea în viitor, uitându-ne la agenda climatică, agenda socială şi societală şi la agenda de guvernanţă şi de transparentizare a economiei şi a statului român.
Eu cred foarte mult în ideea că acest impuls de CE, dat de sumele enorme de bani care vor veni în Europa este un impuls foarte pozitiv. Pentru noi este foarte important, în top 3 priorităţi, să ne motivăm colegii astfel încât să putem da consiliere pentru transformare sustenabilă de la nivel comunitar, la nivelul companiilor şi, de ce nu, la nivelul gospodăriilor. Nu mă refer doar la PNRR.
Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania
Acum avem un sistem bancar mai competitiv, sănătos, multe bănci au revenit cu şănsă de dezvoltare şi în continuare suntem interesaţi. Devine din ce în ce mai greu să achiziţionezi, dar după fiecare achiziţie am avut şi o creştere organică de 1-2 ani.
Încă nu am finalizat tranzacţia cu Idea Bank, aşteptăm aprobarile Consiliului Concurenţei şi BNR. Având în vedere capitalizarea BT avem un apetit foarte mare. Sunt foarte multe informaţii competitive, sunt bănci, dar nu doar bănci, poate fi în zona de IFN-uri, firme de leasing
Eu nu cred, ca economie sau ca bancă, ca am ieşit din criză.
Anul trecut am crescut cota de piaţă fără achiziţii. A fost un an în care am dovedit că atunci când este nevoie de susţinerea băncii, suntem acolo.
Conform BNR, creditele neguvernamentale în sistemul bancar au crescut cu 10% în mai 2021 faţă de mai 2020. Creditele bancare au crescut peste creşterea economică. Garanţiile din partea statului nu a fost la acelaşi nivel
De acum înainte va fi şi mai bine pentru că vom acorda credite sub programe guvernamentale şi abia aşteptăm să ne asumăm rolul nostru în PNRR pentru a facilita acces la finanţare şi dezvoltare economiei
Am învăţat multe. Noi nu suntem un sector unde putem aduce angajaţi din Nepal sau Filipine. Noi credem în continuare în interacţiunea dintre clienţi şi bănci, chiar dacă digitalizarea va fi cu o creştere expenonenţială
Avem nevoie de oameni, de tineri, nu doar industria bancară şi avem nevoie şi de şcoli de meserie. Noi ca industrie trebuie să arătăm că suntem mult mai atractivă, iar imaginea bancherului trebuie îmbunătăţită între timp.
Cea mai mare provocare este în zona de recrutări.
Digitalizarea nu poate să vină doar din sistemul bancar, trebuie să avem un plan mult mai amplu a administraţiei fiscale, interacţiunea dintre firme
Se lansează programe foarte bune, precum ajutorul pentru HoReCa, dar pierdem timp important pentru că nu merg sisteme, aplicaţii. În rest, cred că a revenit încrederea în bănci pentru finanţări, iar viitorul arată mai bine.
Bogdan Neacşu, şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)
Ne aflăm la mai bine de 1 an de la izbucnirea acestei situaţii incredibile. Nu nu aveam manuale de aplicare. Şi iată că am trecut mai uşor decât credeam.
Cred că şi statul şi companiile şi băncile şi-au unit eforturile astfel încât să depăşim situaţia. Măsurile au venit la timp şi s-au aplicat eficient.
A fost anul companiilor care pe lângă alte ingrediente – stat şi bănci care să ajute – au reuşit să se mobilizeze şi să stabilizeze cursul afacerilor.
Am observat în piaţă câteaodată eforturi supraomeneşti de a păstra afacerile
Ce a mai spus şeful ARB:
@ Sistemul bancar a dat dovadă de multă rezilienţă şi adaptabilitate. Putem spune că suntem pregătiţi pentru orice fel de provocare. Cu sau făra garanţiile statului sistemul bancar poate să facă faţă.
@ Solvabilitatea este cea mai mare de după 2007, de 25,5% la finalul lui 2020, fără precedent în România. Băncile au înţeles să păstreze capitalul în România şi să investească eficient
@ Vedem un ritm de creştere a creditării de peste 6%. Sistemul banca a reuşit să contribuie la intermedierea financiară în mod eficent.
@ Ritmul de creştere a depozitelor a înregistrat evoluţii aproape fără precedent. Cred căeste o probelemă de încredere, mai multă maturitate şi înţelegere, un semn de însănătoşire a situaţiei în care trăim. Poţi să pătrezi economiile şi să le foloseşti eficient, este un prim semn de însănătoşire.
@ În zona de creditare corporate, companiile au înţeles că în pandemie apar oportunităţi, fie au înţeles că dacă vor să conserve businessul creat trebuie să facă şi investiţii.
@ Cred că programele guvernamentale nu au făcut decât să dea un imbold. Statul s-a mobilizat. Aceste programe au întărit încrederea de care aveam toţi nevoie.
@ Băncile au continuat rolul fundamental de a credita. Nu ne-am oprit nicio secundă. Că ne-am ajustat apetitul în creditare, că ne uităm diferit la sectoarele economice este ceva normal.
@ Nu trebuie să aşteptăm să vină cineva să ne corecteze comportamentul. Cred că este bine să ne ajustăm noi înşine.
@ Marele câştig este digitalizarea şi produsele noi. Va ajuta la ceea ce înseamană ajustare de rentabilitate. Costul riscului poate creşte în perspectivă, dar suntem învăţaţi.
@ Rata NP e la cel mai scăzut nivel de după 2008.
Eugen Rădulescu, director Direcţia Stabilitate Financiară BNR
- Principala provocare este riscul de credit care survine pentru că sunt expuse băncile la sectoare economice vulnerabile.
- Avem incertitudini şi în privinţa redresării economiei având în vedere valul patru al pandemiei.
- Expirarea moratoriilor pare să nu fi atras efecte negative. Ideea de moratorii pare să fi fost foarte utilă pentru debitori şi pentru creditori
