Banca Naţională şi-a respectat ieri noul obicei de a veni în fiecare luni cu o ofertă de lichiditate pe piaţa monetară, licitaţia pentru repo (finanţare contra titluri de stat) fiind extrem de aşteptată de această dată după ce săptămâna trecută ratele ROBOR pe o zi săriseră la 7,5/8%, mult peste dobânda-cheie de 6% pe an.
Dacă la precedentele licitaţii pentru lichiditate participau câte două-trei bănci, iar sumele împrumutate nu treceau de 2,5 mld. lei, de această dată BNR a primit cereri de la zece bănci.
Banca centrală le-a acordat întreaga sumă solicitată de 6,25 mld. lei (circa 1,43 mld. euro) pe o săptămână, la dobânda de politică monetară de 6% pe an. Lunea trecută două bănci împrumutaseră 1,1 mld. lei.
O injecţie de lichiditate atât de mare nu a mai fost înregistrată din feburarie 2010 şi aminteşte de operaţiunile din toamna lui 2009, când BNR le împrumuta băncilor şi câte 11 mld. lei odată.
Cererea de lei creşte puternic în urma intervenţiilor băncii centrale pe piaţa valutară pentru sprijinirea leului care duc la scăderea lichidităţii, iar analiştii cred că mai ales săptămâna trecută BNR a intervenit aproape constant pentru a tempera creşterea cursului.
"Nu ar trebui să se întâmple ca în 2008 după prăbuşirea Lehman Brothers, când dobânzile au crescut exploziv, pentru că poziţiile actuale sunt semnificativ mai mici, iar lecţiile au fost învăţate", spune Cătălina Molnar, senior economist al RBS.
Oficialii BNR au indicat în ultima perioadă că vor oferi suficientă lichiditate prin operaţiuni repo, astfel încât mai ales băncile care au dificultăţi la accesul pe piaţă să se poată finanţa fără probleme. Totuşi, analiştii anticipează o perioadă de volatilitate a dobânzilor la lei pe termen scurt care ar putea fluctua sub şi peste dobânda-cheie a BNR de 6% pe an.
SocGen: Ne îngrijorează perspectiva dobânzilor la lei
Francezii de la SocGen vorbesc chiar despre o îngrijorare în creştere în privinţa perspectivei dobânzilor la lei, toată această presiune care se mută de la curs la dobânzi fiind pusă pe seama tendinţei băncilor din zona euro de reducere a expunerilor pe regiune. "Pe fondul creşterii riscurilor de contagiune la nivelul pieţelor emergente, suntem din ce în ce mai îngrijoraţi în legătură cu perspectiva dobânzilor pe termen scurt la lei. Pe măsură ce criza din zona euro continuă să se înrăutăţească, iar industria financiară trece printr-un proces de reducere agresivă a expunerilor, ne temem că dobânzile pe termen scurt din România ar putea urma o tendinţă similară celei pe care am văzut-o pe alte pieţe din regiune (ascendentă", scriu analiştii Société Générale într-un raport.
Ei cred că BNR ar putea tolera salturi ale dobânzilor pentru a da mai mult ajutor leului, notând în acelaşi timp că din 2008 banca centrală şi-a majorat substanţial rezerva valutară (32,2 mld. euro în octombrie, cu aproape 5 mld. euro peste nivelul din octombrie 2008).
"În aceste condiţii s-ar putea ca dobânzile pe termen scurt să nu sară atât de agresiv cum au făcut-o în precedenta criză financiară globală."
Tensiunea de pe piaţa monetară s-ar putea ameliora odată cu încheierea perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor, însă evoluţia dobânzilor va depinde în continuare de mişcările BNR pe piaţa valutară. Orice vânzare de valută înseamnă presiune în plus pe dobânzile la lei, iar presiunea poate deveni şi mai mare când pe piaţă mai vine şi Ministerul
Finanţelor, care a încercat toată toamna să evite plata unor dobânzi prea ridicate.
Pe piaţă sunt mai multe bănci care plătesc dobânzi mai mari de 7% pe an pentru a atrage lei, chiar dacă inflaţia este la jumătate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
