Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, consideră că România poate să folosescă momentul prezent ca o oportunitate de ralansare a investiţiilor publice în zone cheie precum sistemul de sănătate, infrastructură, în condiţiile în care sistemul bancar dispune de resurse pentru a susţine acest lucru
"Romania poate să folosească momentul acesta ca o oportunitate de relansare a investiţiilor publice. În spitale, infrastructură. Sistemul bancar are resurse să susţină acest lucru. Suntem parte din acest puzzle", a spus Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, în cadrul celei mai mari videoconferinţe pentru antreprenori “Cum trecem împreună criza”, organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania.
Alte declaraţii:
♦ Fiecare companie a început să faca planurile de supravietuire si dezvoltare financiara. Multi antreprenori s-au reprofilat si au inceput sa creeze alte businessuri.
♦ Anul trecut, când incepuse o discutie interna pentru o criza economica ne gandeam cine sunt factorii de decizie. Nimeni nu se gandeste ca orice stat nu are resure infinite, are niste constrângeri si atunci trebuie găndit totul foarte bine.
♦ Colaborarea dintre sistemul bancar, administraţia financiară si companii nu a fost foarte bună în trecut. Au fost multe decizii luate pe fondul panicii. Acum avem o şansă mare. Dupa ce trecem de criza medicala o să ne focusăm mai mult pe relansarea economica.
♦ Dacă reuşim să rezolvăm problema medicală şi ne întoarcem la businessurile noastre atunci putem da un mesaj de solidaritate economică şi atunci se poate rezolva situaţia.
♦ În legătură cu amânarea ratelor la bancă, până acum cifrele sunt sub asteptari, dar asta vine şi din cauza că s-a creat o încurcătură administrativă- o mare parte dintre clienţi sunt în aşteptare de amânare a ratelor. De la câteva mii de apeluri am ajuns la peste 30.000 pentru diferite operaţiuni.
♦ Nu sunt tranzacţii finalizate, aporoape 20.000 persoane fizice şi IMM-uri.
♦ Şi în criza trecută antreprenorii au arătat flexibilitate şi rezilienţă. Nu putem să implementăm un plan sănătos fără să avem jucătorii mari incluşi în planurile noastre.
♦ După declararea stării de urgenţă a fost o perioadă de panică în care oamenii au scos cash şi au făcut cumpărături, dar după acestă perioadă lucrurile au reintrat în normal. Primul semn de panică a fost gestionat destul de bine de sectorul bancar.
♦ Subdigitalizarea ţării şi faptul că multe operaţii se fac încă sub formă cash creează o presiune pe sistem. Am fi vrut să avem mai multă utilizare pe sericiile digitale.
♦ Creditarea- a fost o scădere bruscă a cererii. Pe de-o parte oamenii nu ies din casă, unii nu au putere financiară, iar alţii sunt în aşteptare. Este o logică buna. In perioada de volatilitate mare nu este o decizie bună să faci investiţii. Banca dă în continuare credite, dar cu sume sub din ce era înainte.
♦ Credite ipotecare – am acordat în luna martie destul de multe, dar ele veneau de la un flux anterior stării de urgenţă. În aprilie sumele sunt foarte mici, dar şi cererea este foarte mica.
♦ Cum relansăm businessul – BNR a făcut anunţuri de relaxare a capitalului. Sunt companii care încă sunt funcţionale. Sunt multe fabrici în zona industriei alimentare, a industrei textile care funcţionează bine.
♦ După revenie trebuie să facem o evaluare a pagubelor în sectoare. Sunt deja anunţare programe de investiţii, sistemul bancar este bine pregătit, lichiditatea este destul de mare în piaţă comparativ cu alte ţări.
♦Trebuie rezolvate datoriile dintre firme pentru a nu se crea un impact mare la credite neperformante. BNR, ANF, sectorul bancar, reprezentanţii companiilor trebuie sa se aseze la masa şi sa creeze un plan de revenire.
♦ Credem ca revenirea va fi în formă de V- noi aşteptăm o revenire destul de bună în al doielea semestru al anului.
♦ Temerea cea mai mare este legată de pandemie – dacă o să o vedem în viaţa noastră zi de zi, se vor schimba multe lucruri.
♦ O altă teamă este legată de neînţelegeri- suntem foarte divizaţi- dacă nu ne aşezăm împreună la masă, nu vom găsi soluţii optime.
