Daca 2001 a fost anul tranzactiilor bancare, mai multe banci straine intrand practic in sistemul bancar romanesc, despre anul acesta se poate spune ca a fost anul consolidarii si adjudecarii pozitiilor pe piata. Nu am asistat la preluari importante, nu am avut parte de privatizarea BCR si nici nu am avut - cu mici exceptii - scandaluri bancare ca in anii precedenti.
Ce am avut din plin a fost concurenta. Mai ales intre bancile care isi impart primele locuri din sistem. Nou intrata in competitie - Raiffeisen Bank - a dat ceva bataie de cap rivalelor sale BCR sau Banca Romana pentru Dezvoltare-SocGen.
Batalia s-a dat pe segmentul de retail - lucru cu persoanele fizice, fiecare client in plus fiind ravnit din greu. Cererea mare de credite venita in special din partea populatiei - cu precadere pentru locuinte, masini si bunuri de folosinta indelungata - a fost intens speculata de banci. Creditul neguvernamental a crescut anul acesta cu aproape 30% in termeni reali. Au fost lansate diverse forme de finantare - in lei si valuta- pe diverse perioade de timp, iar cardurile de credit au cunoscut si ele o dezvoltare importanta. Reteaua de sucursale a fost reconsiderata, dupa ce la inceptul anului unii dintre bancheri credeau ca va fi anul internet-bankingului si al mobile-bankingului.
Pentru 2003 studiile de piata arata ca trebuie sa ne asteptam la o explozie a cardurilor si a serviciilor conexe lor, iar bancanssurance-ul (servicii bancare combinate cu asigurari) se va impune ca un segment de sine statator.
Esecul privatizarii BCR
Desi trebuia sa fie surpriza acestui an, sa schimbe tot sistemul bancar si perceptia despre ceea ce este o banca, nu vom putea vorbi anul acesta de privatizarea BCR ca de o realizare. Vom ramane cu speranta pentru la anul. De fapt parca totul a inceput cu stangul. Dupa tergiversari si amanari repetate, la inceputul verii, cu cateva zile practic inainte de expirarea termenului prevazut in acordul stand-by cu FMI, Autoritatile au lansat un anunt de privatizare destul de confuz si aproape neconvingator. Raspunsul "marilor banci, marilor institutii financiare internationale" a fost pe masura. Pe ultima suta de metri Comisia de Privatizare a primit doar doua scrisori de intentie - de la grupul francez Eulia si de la consortiul OTP-Ungaria/Bank Austria - pe care pana in final le-a respins. Mai mult, grupul olandez ING, cel mai interesat de BCR cel putin din punct de vedere declarativ, nu a depus niciodata o oferta. Asta a fost de fapt prima incercare de privatizare, urmata la foarte putin timp de o a doua. Mai grav insa. La a doua strigare nu a mai venit nimeni. Intrebarea care s-a pus si se va pune probabil si in continuare este: Cat de mult au dorit autoritatile romane sa privatizeze aceasta banca? Raspunsul este: destul de putin. De altfel, chiar premierul Nastase spune de curand ca nu intelege de ce trebuie sa vindem o banca care are un profit de 200 mil.$.
Vantu a pierdut doua banci
Anul acesta controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vantu a pierdut doua banci. Prima a cazut Banca Romana de Scont (BRS), la inceputul anului, dupa care la foarte putin timp si fiind trasa practic de prima a venit si randul Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID). Caderea celor doua nu a avut un impact prea mare in sistemul bancar si nici la nivelul persoanelor fizice, intrucat in momentul picajului doar foarte putini mai lucrau cu aceste banci. Ce a ramas dupa ele: fraude de peste 20 milioane de dolari si cateva sucursale bune disputate de cei doi mari creditori ai BRS - Posta Romana si societatea de asigurari Astra.
Rusii si-au luat si ei o banca...
Daca ar fi sa vorbim de o tranzactie bancara realizata efectiv in 2002 aceasta ar fi prima investitie ruseasca in sistemul bancar romanesc: preluarea bancii Unirea de Alpur Invest, un grup multinational detinut de cativa dintre cei mai influenti oameni de afaceri din Moscova. Investitorii rusi, care detin si Banca de Investitii si Tehnologie din Moscova, spun ca in acest an au adus de acasa in jur de 10 milioane de dolari, iar pentru la anul
viitor promit cel putin inca pe atat.
O privatizare de cinci ani ...
Inceputa in 1998, trecuta prin trei guverne si destul de controversata, privatizarea Banc Post s-a incheiat la inceputul lui noiembrie prin vanzarea ultimului pachet de 17% pe care statul il mai detinea la aceasta banca. Cumparatorul: banca elena Eurobank Ergasias, care mai detinea deja un alt pachet de 19,25% din banca. Cu ce s-a ales statul din vanzarea a peste 70% din actiunile Banc Post? Cu putin peste 60 de milioane de dolari si cu faptul ca se poate lauda ca a privatizat cu succes doua banci. Banc Post ramane insa banca cu cel mai difuz actionariat, avand in acest moment 10 actionari distincti. La anul insa numarul acestora s-ar mai putea reduce - prin iesirea General Electric Corporation, dar ar mai si putea creste daca IFC si BERD isi convertesc doua imprumuturi in actiuni asa cum au promis.
Arestarea anului
Iosif Pop, fostul presedintele al Bancii Transilvania, a ridicat o banca de la zero, i-a crescut valoarea in opt ani de la 4 mil.$ la aproape 80 mil. $ si i-a listat actiunile la Bursa. In plus, a adus bani buni actionarilor timp de opt ani si a convins BERD sa investeasca dintr-un foc peste 6 milioane de dolari intr-o banca romaneasca. Dar totul era prea frumos ca sa se termine asa. Intai a fost inlaturat de la conducerea bancii de proprii oameni. Apoi, a fost arestat intr-o afacere care a prejudiciat banca cu aproape 160 miliarde de lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
