Creditul de consum a continuat sa creasca intr-un ritm constant si in iunie, sustinut de cererea solida pentru finantare in valuta. Astfel, la sfarsitul lui iunie, soldul acestor credite a ajuns la 11,5 miliarde de lei noi (peste 3,2 miliarde de euro), in crestere cu aproape 10% fata de luna precedenta.
La sfarsitul primului semestru creditul de consum marca astfel o expansiune de 47%. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, soldul acestor imprumuturi a crescut cu 87%, in conditiile in care creditele de consum in valuta au crescut in acest interval de aproape patru ori.
Ritmul de crestere al finantarilor in lei s-a redus din nou in iunie, pana la aproape 8%, dupa o expansiune solida, de peste 14% in mai. Astfel, la jumatatea anului, imprumuturile in lei totalizau 7,3 miliarde de lei noi (aproape 2 miliarde de euro), reprezentand 64% din totalul creditelor de consum. Comparativ cu iunie 2004, ponderea lor a scazut insa cu aproape 19%.
Pe de alta parte, creditele contractate in valuta au crescut in iunie cu aproape 14%, ritmul de expansiune accelerand usor fata de luna precedenta. Atractivitatea creditelor in moneda straina este data, pe langa dobanzile mai mici, si de aprecierea leului, care usureaza rambursarea ratelor lunare.
Scaderea dobanzilor la creditele in lei nu a reusit, cel putin deocamdata, sa convinga. De altfel, in cazul acestor credite, diferentele de dobanda raman semnificative, creditele in lei fiind in unele cazuri de pana la doua ori mai scumpe decat cele in valuta.
Pozitia de dominatie a leului pe acest segment de creditare se erodeaza astfel vizibil. De altfel, bancherii spun ca aceasta este singura piata pe care leul mai detine o pozitie predominanta. La polul opus se afla finantarile ipotecare, unde cea mai mare parte a creditelor sunt contractate in valuta.
Normele adoptate recent de banca centrala pentru limitarea expansiunii creditarii, care vor intra in vigoare la sfarsitul acestei luni, par astfel justificate, in conditiile in care cea mai mare parte a cererii pe care aceste imprumuturi o finanteaza este satisfacuta prin importuri, alimentand astfel deficitele externe.
Bancherii atrag insa atentia ca o buna parte din creditele de consum sunt insa acordate de institutii care nu sunt supuse supravegherii bancii centrale. Limitarea indatorarii totale la 40% din venitul lunar net al debitorului presupune ca acesta sa declare pe proprie raspundere ca toate ratele pe care le are de platit, in conditiile in care nu exista, cel putin momentan, o entitate care sa supravegheze toate institutiile care acorda finantari in acest domeniu.
Pe de alta parte, BNR a luat la inceputul lunii trecute noi masuri pentru scumpirea creditului in valuta, in conditiile in care acestea detin o pondere de peste 60% in totalul creditelor acordate, iar ritmul de crestere al acestora depaseste sensibil expansiunea finantarilor in moneda nationala.
BNR a decis sa extinda gradual obligativitatea constituirii de rezerve minime obligatorii si pentru sursele in valuta atrase pe termene mai mari de doi ani inainte de februarie. Guvernatorul Isarescu a declarat recent ca ar putea fi luata in considerare chiar o noua majorare a ratei rezervelor minime obligatorii, dupa ce, la mai bine de un an de la precedenta majorare cu 5%, efectele scontate nu s-au produs, bancile ieftinind intre timp creditele in valuta.
Analistii spun ca este posibila o majorare a rezervelor minime la valuta chiar pana la 50%, insa asemenea masuri ar avea de asemenea o eficacitate limitata. Pe de alta parte, pot fi introduse si alte tipuri de masuri administrative pentru temperarea expansiunii creditului in valuta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
