Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, susţine că tentaţiile de a creşte PIB-ul oricât şi oricum trebuie temperate, iar economia trebuie să fie mai bine pregătită pentru adoptarea euro.
Dacă România va intra în zona euro nepregătită, corecţiile dezechilibrelor externe se vor face prin scăderea salariilor, având în vedere că nu mai există instrumentul de depreciere a monedei naţionale, care este cel mai folosit.
„Fixarea cursului de schimb, odată cu intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM 2) - care este antecamera euro - şi în zona euro, presupune că deficitele externe nu mai pot fi rezolvate prin deprecierea monedei, iar competitivitatea externă a produselor şi serviciilor nu mai poate fi stimulată prin solicitări de depreciere a cursului de schimb“, susţine Valentin Lazea, economistul-şef al BNR. În aceste condiţii, dacă economia României nu va fi pregătită pentru adoptarea euro, rezolvarea dezechilibrelor externe, în absenţa devalorizării cursului de schimb, se va face prin devalorizare internă, respectiv prin scăderea salariilor, cum s-a întâmplat în Grecia în 2013-2015.
Din 2012 încoace, PIB-ul României a crescut cu 60% în valoare nominală (de la 595 mld. lei în 2012 la 950 mld. lei în 2018), în timp ce salariul mediu a crescut cu 75%, iar salariul minim cu 115% în aceeaşi perioadă.
Moneda naţională s-a devalorizat cu numai 4,4% în perioada 2012-2018, în timp ce inflaţia se apropie de 15% cumulat în această perioadă.
Pe de altă parte, dezechilibrele externe provin din deficitul comercial (importurile mai mari decât exporturile), care în acest an va depăşi 15 miliarde de euro, şi din deficitul de cont curent, care va ajunge la 6 -7 mld. euro. Guvernul trebuie să stabilească o nouă ţintă de aderare a României la euro, după ce în ultimii ani aceasta s-a modificat de trei ori.
Stabilirea unei noi ţinte de aderare la euro este o decizie politică. Deşi România a fost în 2017 în cea mai bună situaţie economică, în 2018 se observă o uşoară deteriorare, iar toate declaraţiile oficialilor BNR încearcă să transmită mesajul că România nu este încă pregătită pentru zona euro, iar ţinta de aderare trebuie să fie mai îndepărtată.
