Proiectul ZF Bankers Summit a început în 2012, având ca obiectiv să devină cea mai importantă conferinţă anuală dedicată industriei bancare din România.
Pe 20-21 iunie 2012 a fost prima ediţie în care am discutat despre situaţia la zi în sistemul bancar şi mai ales ce va urma. Băncile veneau după 3 ani de criză, mai mult sau mai puţin restructurate, cu un portofoliu major de credite neperformante în creştere şi care afecta posibilitatea de relansare.
La ediţia din 2013, tema conferinţei a fost cum pot băncile din România, în cea mai mare parte deţinute de grupuri financiare internaţionale, să nu mai fie dependente de fondurile externe, de la băncile-mamă, şi să devină bănci pe picioarele lor, bazându-se pe resursele interne.
Ne-am întrebat atunci care este şansa unei pieţe de creditare în lei având în vedere că dobânzile în lei, deşi erau în scădere, rămâneau extrem de ridicate.
În ediţia din 2014 am discutat despre creditele neperformante, care atinseseră un vârf istoric, aproape 30% din creditele acordate de către bănci fiind neperformante.
Din 2015, sistemul bancar a început să vadă creşteri mai consistente, în special datorită scăderii dobânzilor la lei şi creşterii economice care se vedea în piaţă, în creşterea salariilor şi în businessul companiilor.
Până în martie 2020, când a venit această nouă criză, sistemul bancar a avut o viaţă liniştită şi în creştere.
Tema ZF Bankers 2020 este cum vor traversa băncile această nouă criză, cum vor face faţă reapariţiei creditelor neperformante, cum vor trece de la un model clasic spre un model digital care trebuie să se întâmple mult mai rapid decât aşteptările şi poate decât sunt pregătite băncile. Dacă ne uităm puţin la datele statistice, paradoxal, sistemul bancar a crescut mult mai puţin decât creşterea economică din 2012 până în 2019. Dacă PIB-ul din 2012 a fost 578 miliarde de lei, în 2019 a fost 1.059 miliarde de lei, adică aproape s-a dublat. Dacă ne uitam însă la evoluţia activelor bancare, de la 402 miliarde de lei în iunie 2012, creşterea este de 41%, respectiv de la 402 miliarde de lei la 568 miliarde de lei.
În 2012 creditul neguvernamental, adică cel acordat populaţiei şi companiilor, a fost de 227 miliarde de lei, pentru ca acum să ajungă la 269 miliarde de lei, adică o creştere de numai 1,18%. În schimb creditul guvernamental, adică împrumuturile acordate de bănci statului au crescut cu 70%, de la 80 de miliarde de lei la 136 miliarde de lei.
Cea mai interesantă evoluţie au avut-o creditele în lei, care au înregistrat o creştere de peste 3 ori între iunie 2012 şi mai 2019, respectiv de la 34 de miliarde de lei la 111 miliarde de lei.
Depozitele bancare au crescut de la 191 miliarde de lei, până la 383 miliarde de lei, iar aici depozitele populaţiei în lei şi în valută au crescut de la 118 miliarde de lei până la 238 miliarde de lei.
În toată această perioadă, salariul minim şi salariul mediu din economie s-a dublat, respectiv de la 600 de lei la 1.200 de lei şi de la 1.500 de lei la 3.100 de lei.
Dacă în 2012 creditele acordate de sectorul privat, adică către populaţie şi companii (227 miliarde de lei), erau mai mari decât depozitele bancare, în mai 2020, depozitele bancare depăşesc creditele acordate, respectiv 383 miliarde de lei, faţă de 269 miliarde de lei.
La mijlocul anului 2012, dobânda la BNR era de 5,25%, iar cea maximă de 9,25%, în timp ce acum BNR are o dobândă de 1,75% şi o dobândă maximă de 2,25%. ROBOR-ul era cotat la 5,29%, iar acum este cotat la 2,15%. Dobânda medie la credite a fost în iunie 2012 de 11,63%, iar acum este de 6%, în timp ce dobânzile la depozite erau cotate la 5,94%, faţă de 2,3% acum.
Cursul valutar a crescut în această perioadă de la 4,46 lei per euro la 4,84 lei per euro, adică o creştere de numai 8,5%.
Acestea fiind datele trecutului, cum va evolua sistemul bancar de acum încolo, mai ales cum va naviga prin această nouă criză, va fi tema de discuţie la ZF Bankers 2020, 14-15 iulie.
cristian.hostiuc@zf.ro
