La începutul acestei crize, BNR a reuşit să scadă de două ori dobânda de referinţă de la 2,5% la 2% şi apoi la 1,75% şi să tempereze presiunile pe cursul leu/euro (mai aveau un pas şi treceau de 4,9 lei/euro), care a devenit chiar prea stabil la 4,84 lei/euro.
Vedeţi AICI mai multe detalii despre ZF Bankers Summit 2020
Roborul la trei luni, indicatorul de referinţă pentru creditele în lei, a scăzut de la 3,6% la 2,2% în prezent, cu un minim de 2,15%.
Piaţa are mai multe întrebări legate de dobânzi şi curs care vor fi subiecte de discuţie la ZF Bankers 2020, 14-15 iulie, cel mai important eveniment pentru industria bancară din România.
Prima întrebare este până unde mai poate BNR să reducă dobânda de referinţă - 1,5%, 1,25%, chiar 1%? – astfel încât să nu se strice echilibrul financiar, respectiv investitorii să nu mai cumpere titluri de stat – creşterea exponenţială a deficitului bugetar este principala problemă a României, având în vedere că el trebuie acoperit – iar depozitele bancare să mai aducă un câştig astfel încât clienţii de retail să nu-şi scoată banii din bănci şi să-i schimbe din lei în euro.
Scăderea dobânzilor la credite în lei are importanţă, dar întrebarea este cu ce preţ.
A doua întrebare este legată de stabilitatea cursului valutar, având în vedere că pare chiar prea stabil pentru aceste vremuri de criză.
BNR spune că îşi doreşte o stabilitate a cursului leu/euro pentru a nu pune o presiune suplimentară pe economie şi pe companii, dar dacă deficitul comercial şi deficitele balanţei comerciale şi contului curent nu se corectează de la sine, atunci presiunile pe curs vor reveni. În prezent, presiunea este pe o scădere a cursului leu/euro, nu pe o creştere, dar BNR a spus ferm că nu este de acord şi nu va încuraja această scădere.
Atâta timp cât dobânzile la titlurile de stat în lei vor fi mari investitorii nu vor aduce o presiune suplimentară pe curs.
Având în vedere că aproape 70% din creditele acordate în economie, atât pentru retail, cât şi pentru companii, sunt în lei, BNR are instrumente de politică monetară prin care să gestioneze piaţa interbancară şi deficitele de lichiditate de la băncile care sunt pe minus.
Pe de altă parte, necesarul imens de finanţare a deficitului bugetar din partea Ministerului de Finanţe (guvernul mizează pe un deficit de 72 mld. lei, dublu faţă de anul trecut, dar analiştii merg mai degrabă pe varianta unui deficit de 100 mld. lei) pune presiune pe piaţa monetară şi ia din banii pentru creditarea companiilor şi a clienţilor de retail.
Decizia BNR de a cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară înseamnă o finanţare indirectă a statului, dar şi aici Banca Naţională are o limită.
Dacă vreţi să aflaţi raspunsul la aceste întrebări sunteţi invitaţi la videoconferinţa ZF Bankers 2020 – care va avea loc pe 14-15 iulie.
