Bănci și Asigurări

Un efect de domino al deciziilor marilor bănci centrale ale lumii s-a pus în mişcare. Economiile mai mici ar putea fi blocate într-un mediu cu dobânzi mici sau chiar negative

Banca Centrală Europeană se aşteaptă să-şi menţină dobânda de referinţă la minus 0,4% cel puţin în acest an, un orizont de timp mai mare decât cel anunţat anterior.

Banca Centrală Europeană se aşteaptă să-şi menţină dobânda de referinţă la minus 0,4% cel puţin în acest an, un orizont de timp mai mare decât cel anunţat anterior.

Autor: Catalina Apostoiu

26.03.2019, 00:00 74

Acţiunile Fed şi BCE au un impact foarte puternic. „Consecinţa este că băncile centrale ale ţărilor europene nonmembre ale zonei euro ajung să importe politica BCE, ajungând să se confrunte cu bule rezidenţiale şi o alocare eronată a capitalului.“

Modificările abrupte aduse de cele mai mari bănci centrale ale lumii politicilor monetare se resimt puternic la nivelul economiilor mai mici, generând perspectiva ca acestea să rămână ani la rând de-acum încolo cu un mediu caracterizat de dobânzi mici sau chiar negative deşi economiile acestora sunt în mare parte solide, scrie The Wall Street Journal.

Pericolul este ca aceste politici fiscale relaxate să alimenteze bule destabilizatoare pe pieţele imobiliare sau alte pieţe. Aceleaşi politici ar putea lăsa băncile cu puţină muniţie la îndemână pentru a reacţiona în faţa următoarei crize economice.

Economii precum cea a Elveţiei, a cărei bancă centrală a semnalat că nu întrevede nicio modificare a politicilor sale de dobânzi negative în anii următori, sunt mici comparativ cu cele ale SUA şi zonei euro. Totuşi, acestea găzduiesc importante bănci globale şi companii care sunt sensibile la cursul de schimb şi condiţiile financiare.

În condiţiile interconectării atât de strânse a pieţelor financiare, problemele din ţările mici se pot extinde rapid către cele mai mari.

Săptămâna trecută, banca centrală americană (Fed) şi-a menţinut dobânda de referinţă în intervalul 2,25%-2,5% şi a indicat că nu va majora probabil dobânzile în acest an. La sfârşitul anului trecut, oficialii semnalaseră că anticipează între una şi trei majorări de dobânzi în acest an.

Anterior, Banca Centrală Europeană a mers mai departe, spunând că va lansa noi stimulente pentru a susţine economia zonei euro prin intermediul unor credite ieftine pentru bănci.

Aceasta a declarat de asemenea că se aşteaptă să-şi menţină dobânda de referinţă la minus 0,4% cel puţin în acest an, un orizont de timp mai mare decât cel anunţat anterior.

Banca centrală elveţiană a anunţat că-şi va menţine dobânda de referinţă la mius 0,75%, unde se situează din ianuarie 2015, şi şi-a redus estimarea de inflaţie la 0,3% pentru 2019 şi 0,6% în 2020.

SNB a invocat creşterea externă mai slabă şi inflaţia.

Banca centrală a Norvegiei a urmat direcţia opusă în schimb, majorându-şi dobânda de referinţă cu 0,25% la 1%, semnalând noi majorări în acest an. Dependenţa de producţia petrolieră diferenţiază Norvegia de alte ţări europene pentru că o majorare a preţurilor petrolului îi poate stimula economia.

Moneda acesteia, coroana, s-a apreciat cu aproximativ 1% în raport cu moneda unică europeană după această decizie. Totuşi, banca centrală şi-a redus estimarea privind dobânda pe termen lung, invocând „o majorare mai graduală a dobânzilor în rândul partenerilor comerciali“.

Iată de ce deciziile Fed şi BCE contează pentru ţările care nu folosesc dolarul sau euro: Elveţia şi ţările apropiate de zona euro, dar care nu fac parte din aceasta, ca Suedia şi Danemarca, depind de bloc pentru o mare parte a exporturilor şi importurilor lor.

Astfel, creşterea şi inflaţia depind în mare măsură de cursul de schimb.

Stimulentele băncilor centrale tind să slăbească cursul de schimb al unei ţări, astfel încât atunci când BCE îmbrăţişează politici monetare relaxate aceasta tinde să slăbească moneda euro în raport cu alte monede europene ca francul elveţian. Din cauza dimensiunii BCE, Elveţia şi alte ţări nu pot face mare lucru pentru a compensa asta.

Ca semn al dependenţei Elveţiei de politica BCE, francul s-a apreciat uşor în raport cu euro chiar şi după ce SNB şi-a redus estimările de inflaţie. „Sunt ostatici ale deciziilor BCE“, spune David Oxley, economist în cadrul Capital Economics. Mulţi analişti se aşteaptă ca SNB să menţină majorările pe pauză în acest an şi anul viitor.

Asemeni Elveţiei, băncile centrale din Suedia şi Danemarca au politici de dobânzi negative de mulţi ani, iar analiştii spun că şansele ca acest lucru să se schimbe în curând sunt reduse.

Capital Economics se aşteaptă ca Riksbank să-şi menţină dobânda cheie nemodificată până în 2021.

Acţiunile Fed şi BCE au un impact foarte puternic. „Consecinţa este că băncile centrale ale ţărilor europene non-membre ale zonei euro ajung să importe politica BCE, ajungând să se confrunte cu bule rezidenţiale şi o alocare eronată a capitalului“, spune Sebastien Galy, strateg în cadrul Nordea Asset Management.

Politicile de dobânzi negative sunt de asemenea costisitoare pentru băncile comerciale. În Elveţia, băncile au plătit SNB aproape 7 miliarde de franci (7 miliarde de dolari) pentru depozitarea fondurilor din 2015. Băncile daneze au plătit 3,1 miliarde de coroane (0,5 miliarde de dolari) din 2014 ca rezultat al dobânzii negative a băncii centrale a ţării.

Şi nu numai Europa este afectată de acţiunile marilor bănci centrale. Guvernatorul Băncii Coreei Lee Ju-yeol a semnalat că va menţine pauza actuală în înăsprirea politicii monetare. Şi băncile centrale din Indonezia şi Filipine şi-au menţinut dobânzile neschimbate.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO