♦ Luna aceasta a adus noi dimensiuni sistemului bancar maghiar ♦ Aliaţii premierului Viktor Orban au lansat o nouă bancă universală care va concura îndeaproape cu liderul sectorului, OTP, o companie privată condusă de un bancher pe care puterea nu-l poate controla ♦ Apoi, OTP a anunţat ceea ce ar putea fi sfârşitul unei serii de achiziţii în urma căreia a ajuns să-şi obţină majoritatea veniturilor şi profitului de la subsidiarele din străinătate.
OTP va mai cumpăra o bancă, după care se va odihni, a declarat recent preşedintele băncii Sandor Csanyi, referindu-se la încheierea unei ofensive a achiziţiilor lansată în 2014. Săptămâna trecută, banca a anunţat că va cumpăra cea de-a 11-a bancă străină, SKB Banka, unitatea slovenă a grupului francez Societe Generale. De aceea este probabil ca de acum liderul bancar ungar să se odihnească pentru a digera achiziţiile, scrie Portfolio.hu. OTP a preluat deja subsidiarele SocGen din Bulgaria, Albania, Serbia, Moldova şi Muntenegru. SKB Banka are o cotă de piaţă de 9% în Slovenia şi este a patra bancă în funcţie de mărime de acolo.
În urma acestor tranzacţii, operaţiunile din străinătate vor fi mai mari decât cele din Ungaria în ceea ce priveşte veniturile şi profitul. Despre o astfel de evoluţie a vorbit şi premierul Orban în martie, făcând referire la o iniţiativă de ajutare a companiilor maghiare să devină campioni regionali. Desigur, expansiunea OTP a început mult mai devreme decât a anunţat guvernul, notează Portfolio.hu. Banca este prezentă acum în 12 state. Şirul de achiziţii a început prudent. După criza din 2008, şefii de la OTP au tot vorbit despre faptul că vor să cumpere o bancă. Au existat zvonuri despre posibile achiziţii regionale, însă nimic nu s-a concretizat. Aceasta până în 2014, când a început să funcţioneze maşinăria de înghiţit bănci. Primele achiziţii au fost doar încercări prudente, cum ar fi cumpărarea Banco Popolare Croaţia (ianuarie 2014), cu o cotă de piaţă de doar 0,6%, şi banca Millennium din România (iulie 2014), cu o cotă de piaţă de numai 0,8%. Apoi, din 2017 şi până anul acesta OTP a intrat hotărât pe tarlaua SocGen, de la care a cumpărat nu mai puţin de şapte subsidiare central-europene şi est-europene. OTP a încercat să intre şi pe tarlaua băncilor greceşti. În Serbia manevra i-a mers, grupul maghiar preluând Vojvodjanska Banka de la National Bank of Greece în august 2017. Însă în România OTP a fost gonită anul trecut de BNR când a încercat să cumpere Banca Românească tot de la National Bank of Greece. Eşecul i-a tăiat pofta de bănci greceşti. Ofensiva achiziţiilor a fost inspirată, iar OTP a devenit o maşinărie de făcut cash. Din 2014 activele grupului au crescut cu 70%. Ponderea operaţiunilor maghiare în total s-a redus la 45%, potrivit calculelor Portfolio.hu. De la anunţarea primei achiziţii, în 2014, şi până în prezent cotaţiile acţiunilor OTP s-au triplat, prin urmare strategia îi mulţumeşte pe investitori. Banca nu se va opri aici. Csanyi a declarat la ultima adunare generală a acţionarilor că după ce se odihneşte OTP va face un nou salt, în condiţiile în care în următorii 3-5 ani pe piaţa bancară europeană va veni un nou val semnificativ de consolidări.
Pe piaţa maghiară,Takarek Group a lansat luni, Takarekbank, o nouă bancă comercială universală creată prin fuzionarea cooperativelor de economii ale Ungariei. Banca are deocamdată 139 de sucursale în şapte dintre cele 19 judeţe ale ţării şi în Budapesta, potrivit Hungary Today. Creditorul are peste 140.000 de clienţi de retail şi 28.000 de clienţi corporate. Ponderea firmelor agricole în totalul clienţilor corporate este de 10%. De asemenea, Takarekbank este creditorul a 173 de consilii locale. Până la sfârşitul lunii octombrie, alte 11 cooperative de economii şi Takarek Commercial Bank (fosta FHB Bank) vor fuziona cu Takarebank, care va ajunge astfel la peste un milion de clienţi şi la active totale echivalente cu şapte miliarde de euro. Takarebank va avea cea mai mare reţea de sucursale din Ungaria. Jozsef Vida, CEO şi preşedinte al Takarekbank, este o figură bine cunoscută în cercurile de afaceri ale partidului de guvernământ Fidesz. Banca sa are o relaţie de afaceri foarte strânsă cu companiile lui Lorinc Meszaros, oligarh maghiar care ar administra afacerile premierului Orban. În schimbul acestei colaborări, Vida a fost numit şeful mai multor firme deţinute de fostul primar din Felcsut, satul copilăriei lui Orban. Vida a făcut într-o emisiune la postul de radio InfoRadio Arena o serie de comentarii care lasă de înţeles că Takarek Group va face o ofertă şi pentru preluarea Budapest Bank, cumpărată de guvernul maghiar de la divizia financiară a General Electric în 2015 pentru echivalentul a 615 milioane de euro. Speculaţiile spun că Takarek ar putea integra şi MKB, o bancă salvată de guvern de la faliment şi reprivatizată. Instituţia ar deveni un concurent direct al OTP, condusă de Csanyi, considerat „bancherul oligarhilor“ unguri pe care Orban nu-l poate controla.
Istoria Takarek Group începe în urmă cu şase ani, când banca de ipoteci FHB şi preşedintele ei Zoltan Speder au primit misiunea de a organzia integrarea fragmentatului sector al cooperativelor de economii ale ţării sprijinite de guvern.
După mai multe falimente, guvernul a reformat sistemul şi a injectat în el capital de 421 de milioane de euro pentru a-l aduce la nivelul standardelor de capital ale UE şi pentru a crea sinergii. Aceste manevre ale Budapestei au fost criticate ca fiind anticoncurenţiale. Reţeaua de cooperative de economii a jucat un rol important în eforturile guvernului de a aduce peste 50% din sectorul bancar în m‚ini locale. Fost vice-CEO la OTP, Speder a părăsit cea mai mare bancă a ţării în 2006, după 15 ani de colaborare, din cauza unor dispute cu şeful său, Csanyi. A cumpărat o participaţie la FHB în 2007 cu scopul de a transforma compania într-o instituţie financiară nouă, puternică. Œn vara anului 2016, norocul s-a schimbat, iar Speder a căzut din graţiile lui Orban şi ale partidului acestuia. Premierul are obiceiul de a rupe relaţiile cu prietenii vechi şi de a-i înlocui cu alţii noi. Œntre timp, FHB a devenit a doua bancă listată ca mărime din Ungaria, iar preşedintele ei, Speder, a devenit victima unei campanii duse de media aservită guvernului. Din cauza presiunilor, în octombrie 2016 acesta şi-a dat demisia şi şi-a v‚ndut aproape toată participaţia deţinută la FHB. Apoi a renunţat şi la imperiul său media. FHB a fost înlăturată din rolul de supraveghetor al cooperativelor de economii ale ţării. Takarekbank, banca centrală a procesului de integrare, a preluat FHB în 2017 şi a delistat acţiunile acesteia de la Bursa de la Budapesta. Preluarea a fost sprijinită de guvern.
