Leul s-a depreciat considerabil faţă de moneda europeană, iar aproape toate companiile din indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti au deschis în scădere şedinţa de tranzacţionare de miercuri, după modificările legislative anunţate de Guvern în noaptea de marţi.
Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România a explicat, pentru MEDIAFAX, că în funcţie de nivelul atins al cursului se poate deduce care este gradul de îngrijorare al pieţei. “De exemplu, în intervalul 4,54-4,56 de lei pentru un euro vorbim de un nivel mic spre mediu de îngrijorare. Peste 4,56 şi până în 4,58 vorbim despre o îngrijorare medie şi când ne apropiem de 4,6 vorbim de o îngrijorare mare a investitorilor faţă de situaţia politică”, spune Cazacu.
Acesta arată că, este o perioadă în care lucrurile se pot schimba, chiar de la oră la oră, situaţia fiind fluidă. De aceea, se pot petrece mişcări rapide în ambele sensuri.
“De asemenea, va fi interesantă poziţia Băncii Naţionale. În acest moment, nu este foarte vizibilă în piaţă. Dar şi în SUA mediul este foarte volatil. Şi acolo sunt manifestaţii şi lumea este nemulţumită. Luna februarie este foarte încărcată. Astăzi avem decizia Rezervei Federale, pe 8 februarie votul pe articolul 50 în Marea Britanie (not. Red. Ieşirea Marii Britanii din UE), pe 20 avem un termen pentru Grecia, dacă i se acordă sau nu finanţare. Chiar şi dacă nu s-ar fi întâmplat nimic la noi tot era un anumit potenţial de volatilitate”, detaliază analistul-şef al XTB România.
Cazacu arată însă că există şi o parte bună. „Devalorizarea leului ar putea stimula exporturile. Exportatorii ar putea fi bucuroşi. Altfel există o serie largă de aspecte negative. De exemplu, deprecierea ar aduce costuri suplimentare pentru cei care au rate denominate în valută şi s-ar putea pune problema scumpirii produselor din import, dacă cursul se va menţine la un nivel ridicat o perioadă mai îndelungată. Dacă ne apropiem de 4,6 percepţia şi în plan intern şi în cel extern va fi mai puţin stabilă faţă de situaţia de aici şi ar putea pune amâna anumite decizii care ne-ar fi fost favorabile, decizii de consum sau de investiţie”.
