Contracararea influenţelor nefavorabile, cum ar fi riscul de prelungire a tensiunilor din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi publicarea datelor privind evoluţia sub aşteptări a economiei Chinei, precum şi impactul scăderii neaşteptate operate asupra ratei dobânzii-cheie la euro de către Banca Centrală Europeană au determinat cursul de schimb leu/euro să-şi atenueze progresiv fluctuaţiile, potrivit evaluărilor specialiştilor BNR din cel mai recent raport asupra inflaţiei.
Banca Naţională apreciază însă că există în continuare riscuri la adresa cursului de schimb generate de mediul extern (tensiunile geopolitice din regiune), dar şi de mediul intern. Din interior, riscurile vin pe fondul incertitudinilor privind ritmul implementării măsurilor de reformă convenite cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială, capabile să influenţeze percepţia investitorilor străini asupra economiei şi pieţelor financiuare locale.
Cursul de schimb al leului şi-a întreupt în trimestrul al treilea mişcarea predominant descendentă care l-a caracterizat în prima parte a anului şi şi-a amplificat temporar volatilitatea.
La începutul anului, cursul de schimb a variat într-un interval destul de larg, de 4,45 - 4,52 lei/euro. Cotaţiile urcaseră la 4,55 lei/euro în ianuarie, aceasta fiind cea mai ridicată valoare din acest an. Tot în luna ianuarie a fost înregistrat şi maximul volumului tranzacţiilor din acest an, respectiv 1,7 mld.euro.
Cursul s-a stabilizat într-un interval foarte îngust, între 4,4 şi 4,45 lei/euro în ultimele trei luni. Stabilitatea cursului de schimb a venit în contextul unor tranzacţii mai mici pe piaţa valutară, generate în principal de apetitul mai mic al investitorilor străini pentru active denominate în lei. La nivelul primelor zece luni, media zilnică a tranzacţiilor a scăzut cu 100 mil. euro faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
Cursul a consemnat în ultimele şedinţe o uşoară tendinţă de apreciere, în sensul apropierii cotaţiile mai degrabă de 4,45 lei/euro decât de 4,4 lei/euro. Guvernatorul BNR Mugur declara la prezentarea ultimului raport asupra inflaţiei că nu ar fi indicată o apreciere a cursului. BNR este foarte atentă la fluctuaţiile cursului de schimb, fiind prezentă în piaţa valutară de câte ori există presiuni accentuate de apreciere sau depreciere.
Specialiştii BNR precizează că potenţiala continuare a realocării portofoliilor pe plan regional în contextul prelungirii conflictului din Ucraina ar putea antrena episoade de accentuare a fluctuaţiilor cursului de schimb al leului, implicit abateri în ambele sensuri ale acestuia, de natură să exercite un impact temporar asupra dinamicii inflaţiei.
BNR apreciează că tensiunile geopolitice dintre Rusia şi Ucraina nu reprezintă un factor de risc relevant la adresa economiei româneşti, în condiţiile în care România este una dintre ţările Europei Centrale şi de Est cel mai puţin expuse din punct de vedere comercial faţă de Rusia şi Ucraina. În perioada martie-august, exportururile de bunuri ale României către cele două ţări au scăzut cu 0,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cu toate acestea, banca centrală precizează că escaladarea acestui conflict ar putea exercita efecte indirecte negative asupra exporturilor româneşti, din cauza impactului pe care înăsprirea conflictului l-ar putea avea asupra cererii externe din partea UE, principalul partener comercial al României. Pe de altă parte, o astfel de conjunctură ar antrena consecinţe adverse asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra expunerilor locale ale instituţiilor financiare cu activitate transfrontalieră, prezente în Ucraina sau în Rusia.
