Tensiunea românilor cu credite în euro a crescut după ce ieri cursul leu/euro a urcat la un maxim istoric, apropiindu-se de pragul psihologic de 4,7 lei/euro.
Cursul de referinţă anunţat ieri de BNR a urcat până la 4,6695 lei/euro, fiind în creştere cu 0,2% faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut. Comparativ cu valoarea din 21 iunie 2017, deprecierea leului este de circa 1,5%.
Unii analişti anticipează pentru perioada următoare posibilitatea continuării presiunilor de depreciere, având în vedere deteriorarea fundamentelor macroeconomice, respectiv creşterea deficitelor - bugetar şi de cont curent -, ascensiunea inflaţiei şi tensiunile politice interne. Pe de altă parte, economiştii cred că leul este totuşi susţinut întrâo anumită măsură de diferenţialul mare de dobândă şi de un management mai activ al fluctuaţiilor valutare de către banca centrală.
Există presiune şi din perspectiva ieşirilor de capital ale investitorilor străini având în vedere deteriorarea sentimentului faţă de pieţele emergente, în contextul aprecierii dolarului american, creşterii tensiunilor comerciale internaţionale din cauza politicilor protecţioniste ale SUA sau amplificării euroscepticismului în Italia, după cum spun analiştii.
Cu toate că împrumuturile în lei au câştigat teren în ultimii ani, evoluţia cursului rămâne în continuare un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că în jur de 36,4% din credite sunt în valută, majoritatea în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.
În prima parte a acestui an, guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că piaţa valutară funcţionează cum trebuie, iar cursul este unde vrea piaţa. Isărescu a arătat că banca centrală intervine în piaţă pentru a opri variaţiile mari ale cursului de schimb care “nu fac bine” economiei, dar nu poate să ţină un curs artificial, împotriva forţelor pieţei, pentru că sâar pierde rezerva valutară. Totodată, guvernatorul BNR a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este în continuare cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului.