Bănci și Asigurări

O nouă temă de discuţie: Ce-ar fi dacă şi cursul valutar afişat de BNR s-ar calcula pe baza tranzacţiilor efective din piaţă şi nu doar pe baza cotaţiilor afişate de bănci, aşa cum s-a întâmplat cu IRCC şi ROBOR?

Opinie Cristian Hostiuc, ZF

O nouă temă de discuţie: Ce-ar fi dacă şi cursul...

Autor: Cristian Hostiuc

05.05.2019, 22:39 5272

O discuţie duminică seara cu un dealer: Cum calculează BNR cursul valutar leu/euro, pentru că văd că nu scrie nicăieri?

Nu ştiu, pentru că BNR nu a făcut  niciodată publică metodologia de calcul. Probabil că ei au un calcul intern, dar nu ne-au spus niciodată cum este el. Deci nu ştiţi care cotaţii valutare sunt luate în calcul, de la ce bănci, de la ce oră, dacă sunt cotaţii de cumpărare (BID) sau cotaţii de vânzare (ASK)? Nu ştiu care bănci sunt luate în considerare, presupun că sunt cotaţiile afişate aproape de ora 13.00 (BNR anunţă cursul valutar la ora 13.00 şi câteva minute). Cursul dat de BNR este ceva orientativ, nu este un curs de tranzacţionare, e mai mult un curs contabil. Este o cutumă, ca lumea să se raporteze la cursul de la BNR, dar el nu este un curs stabilit pe baza unor tranzacţii efective.

În fiecare zi lucrătoare, BNR publică o listă de cursuri valutare între moneda naţională şi diferite monede ale lumii (euro, dolar, franc elveţian, dolar canadian, leul moldovenesc etc.).

La Bucureşti, BNR stabileşte şi anunţă cursul leu euro, iar celelalte cursuri valutare se stabilesc pe baza cotaţiilor  externe între diferite valute. Spre exemplu, BNR anunţă cursul leu-euro, ia automat de pe piaţa externă cursul euro/dolar din acel moment şi rezultă cursul leu/dolar.

Într-adevăr, BNR nu scrie undeva cum calculează cursul leu euro, ci doar precizează la finalul listei de valute că: “Cursurile valutare incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară”. Iar următoarea precizare este: “Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutare şi aurului în tranzacţii efective de schimb valutar şi în registre contabile”.

Spre exemplu, ROBOR, celebrul indice de dobândă al pieţei monetare interbancare, este mult mai transparent: 10 bănci afişează cotaţii ROBID/ROBOR, adică cotaţii de cumpărare şi vânzare de lei, referinţa fiind procentul de dobândă, pe diferite scadenţe – o zi, două zile, o săptămână, 3 luni, 6 luni, 9 luni, 12 luni. Se exclud extremele şi rezultă o cotaţie aritmetică proprie fiecărei scadenţe.

ROBOR este un indice de dobândă calculat automat de către Reuters, pe ecranele căruia se afişează cotaţiile de dobândă de către cele 10 bănci participante. BNR doar publică ROBOR.  

De partea cealaltă, piaţa valutară interbancară este mult mai complexă, mai mare şi mai lichidă.

În aprilie, pe piaţa valutară interbancară s-au tranzacţionat 1,489 miliarde de euro zilnic, din care cumpărările de valută de la clienţi au fost de 1,295 miliarde de euro, vânzările către clienţi – de 1,308 miliarde de euro, iar operaţiunile interbancare au fost de 167 milioane de euro.

Pe piaţa monetară interbancară, în aprilie au fost tranzacţii de 1,354 miliarde lei (288 milioane de euro), medie zilnică, cu o dobândă de 3,2%.

Piaţa valutară interbancară funcţionează între orele 9.00-17.00, băncile oferind continuu cotaţii de cumpărare şi de vânzare de euro şi alte valute.

Băncile aşişează cotaţii indicative pe ecranele şi platformele de tranzacţionare Reuters/Bloomberg. Cotaţiile de tranzacţionare sunt altele şi pot fi diferite de cele afişate în relaţia bancă-bancă şi bancă-client.

În relaţia de tranzacţionare bancă-bancă, o bancă apelează pe ecranul de tranzacţionare cealaltă bancă şi îi cere o cotaţie de cumpărare şi vânzare de euro, spunând doar cât vrea să tranzacţioneze, să spunem 10 mio (10 milioane de euro). Cealaltă bancă îi oferă o cotaţie fermă de cumpărare şi vânzare de, să spunem, 4,7540/4,7580 lei/euro, diferită de cea afişată pe ecran, care a fost de 4,7550/4,7565 lei/euro. Cotaţiile efective de tranzacţionare depind de suma pe care vrea să o tranzacţioneze prima bancă şi de poziţia proprie internă, dacă vrea să vândă sau să cumpere mai mult valută.

Prima bancă, odată ce primeşte cotaţie fermă pentru 10 milioane de euro, îi spune celeilalte dacă a cumpărat sau a vândut valută.

Această modalitate de tranzacţionare este specifică pieţelor internaţionale şi a fost adoptată şi de piaţa valutară din România.

În relaţia bancă-client, banca oferă alte cursuri efective de tranzacţionare în funcţie de client şi de cât vrea să tranzacţioneze. Pentru fiecare client se oferă cotaţii individuale.

Spre exemplu, pentru Orange, care este un client foarte mare şi are tranzacţii multe pe piaţa valutară, o bancă poate să îi oferă o cotaţie de 4,7555/4,7565 lei/euro, iar pentru Popescu SRL dă o cotaţie de 4,7510/4,7590 lei/euro. Cu cât clientul este mai mare, cu atât diferenţa de cotaţie între cumpărare şi vânzare este mai mică, iar cu cât clientul este mai mic, cu atât cotaţia între cumpărare şi vânzare este mai mare.

La casele de schimb proprii, băncile oferă cotaţii mult mai mari, spre exemplu 4,7490/4,7930 lei/euro.

De asemenea, pentru cei care au de plătit creditele în euro şi au lei în cont, banca face un schimb valutar la un curs mult mai mare decât cel de la BNR, putând fi chiar un curs cu 1% mai mult decât cel de la BNR, ceea ce este foarte mult, pentru că 1% este dobânda pe 3 luni la lei sau dobânda pe 2 ani la euro.

În tranzacţiile de pe card, când aveţi lei dar plătiţi undeva în Europa în euro, banca vă taxează cu un curs valutar care poate fi şi cu 2% peste BNR, să spunem.

Când la BNR cursul este 4,7561 lei/euro, cum a fost vineri, pe 3 mai, te poţi trezi că ai plătit în afară o cafea la un curs de 4,85 lei/euro.

Pe piaţa valutară interbancară, fiecare bancă are sute de tranzacţii zilnic, care toate pot să aibă cotaţii diferite.

BNR afişează volumul zilnic de tranzacţionare pe piaţa valutară interbancară, aşa că ar trebui să mai afişeze doar cursul acestor tranzacţii, aşa cum se afişează la IRCC.

IRCC, noua dobândă de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor, se calculează ca o medie ponderată a tranzacţiilor efectuate de bănci pe piaţa monetară, adică fiecare tranzacţie are o dobândă cu un anumit volum. Trimestrial, BNR adună aritmetic aceste dobânzi zilnice şi rezultă un indice, IRCC, care va fi folosit de acum înainte ca referinţă pentru creditele acordate consumatorilor.

Spre exemplu, BNR a stabilit pentru T4 2018 un IRCC de 2,36%. Spre comparaţie, vineri, 3 mai, ROBOR la trei luni a fost cotat la 3,31%.

Dacă tot s-a reglementat ROBOR-ul cu IRCC (ROBOR se stabilea pe baza unor cotaţii afişate de bănci, care de foarte multe ori nu efectuau tranzacţii pe baza acestor cotaţii), poate n-ar fi rău ca BNR să se uite şi la cursul valutar, poate afişează un curs leu/euro obţinut pe baza tranzacţiilor efective realizate în piaţă de către bănci. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO