Perturbările economice cauzate de pandemia de COVID-19 sunt atât de mari încât consensul printre experţi este că mai toate statele europene, inclusiv cele din Europa de Est, vor intra în recesiune anul acesta. Însă cea mai mare problemă este în a stabili cât de profundă va fi criza.
Prognozele variază şi de la expert la expert şi odată cu înaintarea în timp uneori radical pentru acelaşi specialist. Politicienii tind să se agaţe de scenariile optimiste, chiar dacă în jurul lor creşte dezastrul. Un exemplu în acest sens este Polonia.
Pe 27 martie, agenţia de rating Fitch, din top 3 mondial al industriei de profil, asigura că economia poloneză ar trebui să fie „relativ rezistentă la şocurile pandemiei de COVID-19“. Atuurile Poloniei ar fi fost că are o economie diversificată dar „relativ închisă, un sector al turismului moderat, statut de importator net de energie, curs valutar flexibil, cont curent aproape în echilibru şi ceva spaţiu fiscal pentru a face loc unor măsuri fiscale expansive“, adică majorării cheltuielilor bugetare. În aceste condiţii, experţii de la Fitch estimau atunci că, deoarece pandemia va avea un impact negativ semnificativ asupra avansului real al PIB-ului anul acesta, ritmul de creştere a economiei va încetini la 1,8% în 2020. După numai câteva zile de la această prognoză, Fitch a revenit cu o nouă estimare: o scădere de -0,6% a economiei poloneze în 2020. Agenţia nu este singura instituţie de prognoză care în urmă cu numai câteva săptămâni vedea situaţia într-o lumină mai roz decât acum. La mijlocul lunii martie, analiştii Institutului Economic Polonez avea ca scenariu pesimist o încetinire a creşterii la 2% anul acesta. Banca Pekao avea un scenariu şi mai pesimist – o reducere a ritmului la puţin peste 0%, însă proiecţia principală era un avans de 2,5%. Ritmul de creştere depinde, evident, de forţa impactului economic al pandemiei. Tot la mijlocul lunii martie, preşedintele băncii centrale poloneze Adam Glapinski estima că PIB-ul va încetini la puţin sub 2% şi asigura că instituţia sa nu prevede vreo recesiune pentru Polonia anul acesta. În cel mai rău caz, creşterea s-ar reduce la 1,6-1,7%. O încetinire „foarte serioasă, dar nu catastrofală“.
Însă un sondaj publicat săptămâna aceasta tot de banca naţională arată că experţii văd o scădere a PIB de -2,6% anul acesta. Între timp, ministrul de finanţe Tadeusz Koscinski a declarat că nu poate fi exlusă o recesiune poloneză. Polonia este singura ţară din UE care a evitat recesiunea în timpul crizei economice mondiale din 2008-2009.
În Ungaria se anunţau vremuri furtunoase încă de când industria auto germană mergea în gol. Acum, Audi, Mercedes şi Opel, companii germane, şi-au suspendat producţia. La fel şi Suzuki, producător de maşini din Japonia. Industria auto contribuie cu 20% la producţia industriei ungare şi participă cu 4% la PIB-ul ţării. În aceste condiţii, deşi sunt analişti care spun că Ungaria are una dintre cele mai mari expuneri la şocurile pandemiei din Uniunea Europeană, banca centrală prognoza în urmă cu două săptămâni că economia s-ar putea afunda într-o recesiune mică în 2020. Acesta ar fi un scenariu pesimist care are ca premisă persistenţa unui impact global al pandemiei. „Presupunem că economia zonei euro se va scufunda în recesiune în întregime“, spunea raportul de atunci al băncii centrale, unde se arăta şi încredere că ritmul economiei ungare va fi cu cel puţin două puncte procentuale superior celui al zonei euro. Însă la începutul acestei luni economiştii băncii engleze Standard Chartered au anunţat că se aşteaptă ca PIB-ul Ungariei să se contracte cu 1,4% în 2020. Peter Virovacz, analist la ING din Budapesta, a spus că „prognoza mea pentru PIB-ul Ungariei este o scădere de -1% anul acesta, ceea ce în urmă cu două săptămâni reprezenta cel mai pesimist scenariu. Acum, această prognoză este cel mai optimist scenariu. Tind să cred că scăderea va fi mai aproape de -3%“.
Pentru Cehia, cea mai matură economie est-europeană, una în care multe fabrici sunt dependente de exporturi, economiştii de la Standard Chartered se aşteaptă la prima contracţie anuală de după 2013. Scăderea PIB-ului s-ar putea situa la -2,2%.
În Bulgaria, guvernul a anunţat că se pregăteşte de cel mai pesimist scenariu, unul în care economia se contractă cu -3% anul acesta. Această ţară nu a surprins niciodată cu creşteri puternice ale PIB, astfel că o scădere precum aceasta echivalează cu o criză majoră. Grupul financiar belgian KBC este mai pesimist, avertizând asupra unei scăderi de -4% în 2020 în cel mai bun caz şi de -12% în cel mai rău. KBC este a treia bancă în funcţie de active din Bulgaria.
La mijlocul lunii martie, Raiffeisen Bank International prevedea contracţii de -3,9% pentru Bulgaria, de -4,8% pentru Croaţia şi de -2,5% pentru România în 2020. †Tot atunci, Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF) şi-a publicat proiecţiile economice est-europene pentru 2020: -2,8% în Cehia, -2,5% în Polonia, -3% în Ungaria şi -2,7% în România. „Europa Centrală şi de Est va fi puternic afectată de contracţia mare a producţiei din zona euro (-4,7%)“, au spus analiştii de la IIF.
Economiştii de la Capital Economics vedeau tot atunci pentru 2020 scăderi de -3,5% în Polonia, de -4 în Cehia, de -2% în Ungaria, de -1,5% în România şi de -1,3 în Bulgaria. Ţările cu cea mai mare expunere la impactul economic al virusului sunt cele cu sectoare de retail şi turism mari. Aceasta pune Croaţia şi Turcia în prima linie a frontului, în condiţiile în care distanţarea socială va însemna că întregul sezon turistic va fi probabil pierdut anul acesta, au explicat analiştii de la Capital Economics. Şi ţările cu sectoare de retail şi recreaţionale mari vor fi grav rănite. „Aceste sectoare reprezintă în general 20-30% din PIB în regiune, iar România este cea mai expusă, urmată îndeaproape de Letonia şi Polonia.“
