La sfârşitul lunii august populaţia avea depozite în lei deaproape 62 de miliarde de lei (echivalentul a 14,5 miliarde deeuro). Dacă excludem impactul inflaţiei, suma este cu 3,9% mai micădecât în urmă cu un an, potrivit datelor BNR. Aceasta este a treialună la rând în care variaţia anuală este în teritoriul negativ şi,mai mult, scăderea devine din ce în ce mai mare.
"Economisirea populaţiei s-a înscris pe o pantă descendentă înultimele luni, pe fondul diminuării lichidităţilor disponibile caurmare a scăderii veniturilor şi a deprecierii leului în comparaţiecu monedele forte, ceea ce a ridicat gradul de îndatorare alpopulaţiei. Până la sfârşitul anului, mă aştept la continuareatrendului de scădere a depozitelor constituite de populaţie dincauza deteriorării nivelului de trai", spune Melania Hăncilă,economistul-şef al Volksbank.
Depozitele în valută rămân totuşi pe creştere, cu un plus de 13%(pentru soldul calculat în euro) faţă de august anul trecut, însăritmul a încetinit continuu din primăvară. Astfel, la sfârşitul luiaugust, soldul era echivalentul a 39,5 miliarde de lei (9,3 mld.euro).
După ce în primăvară bancherii arătaseră mai multăgenerozitate faţă de clienţi, urcând din nou dobânzile plătite ladepozitele în lei peste pragul de 8%, respectiv 4% pe an la euro,lunile de vară au adus o plafonare. Unii jucători au trecut chiarla ajustări.
Creşterea din primăvară fusese determinată în special de seteade resurse a băncilor elene, care se confruntau cu plecări aleclienţilor, pe fondul temerilor privind situaţia Greciei. Ulterior,temerile s-au calmat, iar BNR a lăsat mai multe lichidită pe piaţă,profitând de perioada de acalmie pe curs. Astfel, bancherii nu aumai avut motive să îşi stimuleze clienţii să facă economii.
Mai mult, de la 1 iulie câştigurile realizate din dobânzile ladepozite sunt impozitate cu cota de 16%, după o perioadă de maibine de un an în care fusese exceptate de la impozitare. Bancheriinu se aşteptau la un impact major al introducerii impozitării, încondiţiile în care majoritatea covârşitoare a depozitelorpopulaţiei sunt de mică valoare, astfel că şi impozitul, aplicatunui venit mic, nu poate fi semnificativ ca sumă.
Totuşi, unele bănci au ales să lanseze produse de economisireprin care suportă impozitul, respectiv randamentul prezentat laconstituirea depozitului este cel real, corespunzător câştiguluiobţinut efectiv de client.
Bancherii au suficiente depozite în lei, de valută duclipsă
Bancherii au atras de la populaţie mai mulţi lei decât au plasatîn credite, raportul fiind de aproape 1,7 la 1. Astfel, la depozitede 61,7 mld. lei, bancherii au dat credite de retail de numai 37mld. lei. Situaţia este similară şi în cazul companiilor, cerereade finanţări fiind anemică, mai ales pentru lei. Excesul delichidităţi în lei rămâne să fie plasat în titluri de stat (pentrucare randamentul este momentan plafonat la 7% pe an), astfel căbancherii nici nu au prea multe motive să plătească mai binedepozitele în lei.
Situaţia este însă complet diferită la valută, unde depozitelenu reuşesc să acopere nici jumătate din creditele acordate. Pesegmentul de retail băncile au fonduri atrase de la clientelă deaproape 24 de miliarde de lei (5,6 mld. euro), în timp ce creditelesunt de 65,6 miliarde de lei (15,4 mld. euro). Din nou, raportuleste similar şi în cazul companiilor. În acest caz, majoritateabăncilor se bazează pe fondurile atrase de la acţionarii lor dinstrăinătate. Băncile concentrează circa un sfert din datoriaexternă, cu 21,3 miliarde de euro. Nivelul înalt al datorieiexterne acumulate de bănci mai ales pe termen scurt a fost unuldintre dezechilibrele majore indicate de analiştii străini în 2007şi 2008. În primăvara lui 2009 Guvernul a contractat un împrumutextern de la Uniunea Europeană şi FMI tocmai pentru a se asigura căpoate acoperi plăţile în contul datoriei private, chiar dacăaceasta fusese contractată de băncile şi companiile private.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
