Transcrierile discuţiilor de la ultima şedinţă de politică monetară a Fed, publicate recent, au scos la iveală diviziunile existente între oficialii băncii centrale americane cu privire la decizia din iunie a acesteia de a pune pe pauză majorările de dobânzi menite să stăvilească creşterea inflaţiei.
În zona euro, unii strategi ai BCE susţin scumpirea creditului în continuare, în timp ce alţii pledează pentru o pauză.
Între timp, banca a primit un semn că programul său de scumpire a finanţării dă roade: creşterea preţurilor de producător a devenit negativă în mai pentru prima dată din 2020.
Oficialii băncii centrale americane nu au ajuns foarte uşor la un acord de a pune pe pauză majorările de dobânzi în cadrul şedinţei din iunie, semnalând că vor scumpi din nou creditul în această lună în încercarea de a stăvili crearea inflaţiei, scrie Bloomberg.
Minutele reuniunii Fed din iunie arată că deşi aproape toţi oficialii băncii au consideat „adecvat sau acceptabil“ ca aceasta să menţină dobânzile neschimbate la un interval de 5-5,25%, unii dintre aceştia ar fi susţinut o creştere de un sfert de punct în loc.
„A fost puţin surprinzător având în vedere faptul că decizia a fost anunţată ca fiind unanimă de către Fed“, arată Lindsey Piegza, economist-şef la Stifel Nicolaus & Co.
„Este destul de clar că a existat o divergenţă de opinii, cu unii oficiali dând în mod clar dovadă de o oarecare reticenţă cu privire la o pauză de o lună“.
Minutele arată de asemenea că o mare majoritate a strategilor, „aproape toţi“ au fost de acord că noi majorări de dobânzi vor fi probabil necesare în acest an. Acestea înfăţişează o imagine a unui comitet din ce în ce mai divizat care încearcă să determine ritmul şi intensitatea majorărilor de dobânzi.
Oficialii Băncii Centrale Europene sunt la rândul lor divizaţi cu privire la calea corectă a dobâznilor.
Joachim Nagel, strateg al Băncii, şi-a repetat recent apelul pentru noi majorări de dobânzi, adăugând însă că se fereşte să anunţe o nouă eră de dobânzi ridicate în condiţiile în care perspectivele rămân nesigure, notează Reuters.
Acesta a adăugat că BCE poate învăţa o lecţie din perioada de inflaţie ridicată din anii 70, şi anume că aceasta nu ar trebui să reacţioneze prea timid în faţa inflaţiei, să cedeze în lupta sa prea curând sau să permită o deancorare a aşteptărilor privind creşterea viitoare a preţurilor.
Pe de altă parte, Ignazio Visco, membru al consiliului guvernator al BCE, a pledat pentru o punere pe pauză a majorărilor de dobânzi. BCE ar putea aduce inflaţia în linie cu obiectivul său de stabilitate a preţurilor menţinând dobânzile neschimbate pentru o perioadă de timp în loc să le majoreze, a arătat acesta.
Divergenţele din sânul BCE relevă şi atitudinile diferite faţă de dobânzile ridicate. Pentru nemţi, dobânzile mari la depozite sunt binevenite prin prisma fricii lor foarte mari de inflaţie. Chiar în contextul dobânzilor ridicate, economia germană, cea mai mare din Europa, dă semne că iese din recesiune. Comenzile fabricilor germane au înregistrat o revenire în mai, semn că declinul sectorului manufacturier al ţării s-ar putea tempera, potrivit Bloomberg.
În schimb, italienii, cu o economie lentă şi greoaie, au nevoie de dobânzi mici, dobânzile ridicate erodând şi mai mult creşterea economică.
Strategii BCE au primit recent o nouă veste încurajatoare, scrie Financial Times.
Creşterea preţurilor de producător a devenit negativă în mai pentru prima dată din 2020. Scăderea peste aşteptări de 1,5% va fi considerată de BCE drept un semn că programul său de majorări de dobânzi dă roade. Aceasta vine după datele de săptămâna trecută ce au indicat un declin peste aşteptări al inflaţiei din zona euro la 5,5% în iunie.
