Bugetul a primit fonduri de la UE în primele cinci luni din an de 967 mil. lei, faţă de 3,4 mld. lei în ian. – mai 2015, fapt ce pune sub semnul întrebării programul de investiţii pe întreg anul de 37 mld. lei (8,2 mld. euro).
De-a lungul anilor, guvernele care s-au succedat pe la Palatul Victoria au înţeles într-un mod unic în felul său să tragă foloase de pe urma fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene: în loc să aşeze fondurile UE peste investiţiile statului şi să dubleze astfel efortul de modernizare a infrastructurii, au retras din investiţii fondurile bugetului pe măsură ce banii Uniunii erau mai mulţi.
Astfel că în teren nu s-a văzut o explozie în construcţia de autostrăzi, drumuri, amenajări. Anul acesta, legea bugetului prevede că investiţiile bugetului (cheltuielile de capital) vor fi de 19,2 mld. lei, iar alte 18 mld. lei sunt bani de la UE. Doar că, în primele cinci luni din an, de la UE au intrat în buget sub un miliard de lei, faţă de 3,5 mld. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Este adevărat că bugetul a cheltuit în proiectele derulate cu fonduri UE 5 mld. lei, dar, dacă banii de la UE nu vin, statul va fi obligat să stopeze practica folosirii fondurilor proprii în astfel de proiecte - întrucât sumele cheltuite în acest mod, dar nerecuperate de la UE, intră la calculul deficitului bugetar. Este o situaţie inversată faţă de anii trecuţi. Dacă în 2012-2015 statul şi-a redus contribuţia la investiţii pentru că avea mai mulţi bani de la UE, acum ar trebui să şi-o crească pentru că nu mai are atât de multe fonduri nerambursabile.
