Datele peste aşteptări privind inflaţia venite din Polonia, Cehia şi România în ultima săptămână au agitat pieţele.
Şocurile legate de inflaţie din estul Europei au plasat politica băncilor centrale din această regiune în centrul atenţiei investitorilor, chiar în condiţiile în care oficialii minimalizează creşterea preţurilor, scrie Bloomberg.
Coroana cehă a înregistrat cea mai puternică apreciere din rândul monedelor din regiune în acest an, atingând un maxim pe 7 ani la mijlocul săptămânii în condiţiile în care perspectiva unei a noua majorări de dobânzi într-o perioadă de puţin peste doi ani i-a atras pe investitori. La cealaltă extremă, forintul ungar este cel mai slab performer din perioada respectivă în condiţiile în care strategii locali rămân la poziţia de a menţine dobânzile neschimbate. Randamentele obligaţiunilor au crescut la nivelul întregii regiuni.
Datele peste aşteptări privind inflaţia venite din Polonia, Cehia şi România în ultima săptămână au agitat pieţele şi au reamintit că riscurile legate de o criză a forţei de muncă nu s-au temperat. Situaţia contrastează cu cea din zona euro, unde Banca Centrală Europeană întâmpină probleme în a reaprinde creşterea preţurilor.
Având în vedere legăturile comerciale ale estului Europei cu zona euro, unii strategi trec peste creşterile de inflaţie şi menţin o politică monetară relaxată. Investitorii nu le împărtăşesc poziţia însă.
Traderii „iau în calcul riscul ca inflaţia să rămână de fapt ridicată timp mai îndelungat“, în timp ce băncile centrale consideră probabil creşterea inflaţiei drept temporară“, arată Tatha Ghose, strateg la Commerzbank.
Focusul pe politica monetară marchează o reorientare dinspre modelele anterioare de trading din regiune. Pieţele s-au mişcat anterior ca un bloc mai uniform, activele urcând şi scăzând în linie cu ultimele veşti legate de evoluţia războiului comercial dintre SUA şi China.
Experienţele trecute sugerează că oficialii băncilor centrale au probabil dreptate. Anul trecut, o creştere de 1,2% a inflaţiei a generat o creştere cu 75 de puncte bază a randamentelor obligaţiunilor ungare pe 10 ani. Odată cu relaxarea ulterioară a creşterii preţurilor şi în condiţiile în care banca centrală din Budapesta nu prea a dat semne că ar renunţa la menţinerea politicii sale monetare relaxate, randamentele obligaţiunilor au scăzut mai apoi la un minim record.
În timp ce majoritatea băncilor centrale anticipează că inflaţia va reveni la ţinte, divergenţa ar mai putea continua timp de cel puţin o lună. inflaţia va accelera probabil în continuare în ianuarie din cauza efectelor evoluţiei preţurilor petrolului.
