Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a înregistrat în primele nouă luni din 2021 un profit net record de aproximativ 6,4 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de câştigul raportat pentru aceeaşi perioadă din 2020, în ciuda pandemiei de COVID-19, conform datelor preliminare ale BNR.
Acesta a fost cel mai bun profit pentru bănci din nouă luni. Dacă băncile raportează rezultate bune şi pentru ultimul trimestru din 2021, profitul sistemului bancar pentru tot anul 2021 poate urca la un nivel record, de 8-9 mld. lei.
Până acum, cel mai mare profit anual al sistemului bancar, de aproape 7 mld. lei (6,83 mld. lei), a fost în 2018.
Majoritatea băncilor mari au raportat pentru primele nouă luni din 2021 profituri mai mari comparativ cu nivelurile din aceeaşi perioadă din 2020, în condiţiile temperării efectelor crizei coronavirusului şi a scăderii costului riscurilor şi a provizioanelor, dar şi în urma creşterii creditării şi a veniturilor.
În criza pandemică unele bănci mari eliberează deja provizioane şi îşi cresc profiturile cu 20-60%, în timp ce după criza anterioară pornită din 2009, băncile au avut ani cu pierderi.
Cele mai mari trei bănci în topul după active - Banca Transilvania, BCR şi BRD - au fost pe podium şi în clasamentul celor mai profitabile bănci în perioada ianuarie-septembrie 2021. Profiturile nete cumulate ale celor mai mari trei bănci din România - Banca Transilvania, BCR şi BRD - au totalizat 3,5 mld. lei în primele nouă luni din 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar, respectiv 55%.
Iar dacă adăugăm şi UniCredit şi Raiffeisen Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci din România se depăşeşte 4,8 mld. lei, adică peste 75% din câştigul total al sistemului românesc.
Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) la nivelul întregului sistem bancar erau la sfârşitul lunii septembrie 2021 de 1,47% şi 13,59%, în creştere faţă de nivelurile din nouă luni din 2020, de 1,17%, şi respectiv, 10,48%. Având în vedere nivelul ROA şi al activelor, reiese un profit de circa 6,4 mld. lei pentru sistemul bancar în nouă luni din 2021.
Activele sistemului bancar au atins un nou maxim după nouă luni din 2021, de 602,7 mld. lei, solvabilitatea a ajuns la circa 23%, raportul credite/depozite este de 68,55%, iar rata NPL a rămas sub 4%, coborând la 3,65%.
Profiturile tot mai mari ale băncilor au venit în 2021 şi pe fondul unei creşteri a creditării şi în contextul redresării economiei, după ce în 2020 s-a declanşat pandemia de COVID. Ritmul mediu de creştere a creditării private totale a urcat la aproximativ 9,5% în primele nouă luni din 2021, iar soldul împrumuturilor a ajuns la finalul lunii septembrie la peste 314 mld. lei. În luna septembrie, ritmul anual de creştere a creditării private a ajuns la 13,4%.
Analizând evoluţia profitabilităţii la nivelul sistemului bancar pe parcursul anului 2021vedem că după primul trimestru profitul era de 1,9 mld. lei, cu 15% peste nivelul din T1/2020, la jumătatea anului 2021 câştigul a fost mai mult decât dublu, de 4,2 mld. lei, iar după nouă luni din 2021 a urcat peste 6,4 mld. lei. Dacă băncile vor obţine rezultate bune şi în ultimul trimestru din 2021, profitul sistemului bancar pentru întregul an 2021 poate ajunge la un nivel record, existând posibilitatea să se îndrepte chiar spre 9 mld. lei.
O influenţă importantă asupra creşterii câştigurilor băncilor a venit din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adică trecerea acestora pe venituri, după ce anul trecut costurile mari cu riscul, respectiv banii puşi deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante potenţiale, presau pe câştigurile băncilor. Problema este dacă nu cumva băncile dau prematur drumul la provizioane, în condiţiile în care ce este mai greu poate nu a trecut.
Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, au continuat să crească şi în primele nouă luni din 2021, însă rata de majorare a ajuns la doar 2,1%, până la 11,8 mld. lei, în condiţiile în care creditarea a crescut cu un ritm mediu de 9,5%, după cum reiese din datele transmise de BNR la solicitarea ZF.
Şi restructurarea sistemului bancar românesc a mers mai departe în contextul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor şi a digitalizării.
Pe piaţa bancară locală, un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem şi 184 sucursale bancare au fost închise între 9 luni/2021 şi 9 luni/2020, băncile ajungând la un număr de 51.713 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.695, după cum reiese din datele transmise de Banca Naţională.
Comparativ, între S1/2020 şi S1/2021 un număr de doar 392 de funcţionari au ieşit din bankingul românesc şi 255 de unităţi teritoriale bancare au fost închise.
Faţă de situaţia de la sfârşitul anului 2020 se observă că în S1/2021 numărul sucursalelor a scăzut cu 85, în timp ce numărul angajaţilor s-a ajustat mai mult, scăzând cu 756 de persoane.
Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de S1/2020 şi în ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi în privinţa reţelei teritoriale.
Pe parcursul întregului an 2020, un număr de 183 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 456 de salariaţi au plecat din sistem, după ce în 2019 peste 320 de unităţi bancare au fost închise şi 631 de salariaţi au ieşit din banking. La sfârşitul anului trecut băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă 52.650 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 3.835. În anul 2018 un număr de 214 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 1.307 salariaţi au plecat din sistem.
La începutul crizei economice precedente, din 2008/2009, restructurările operate pe piaţa bancară locală au fost destul de ezitante, însă s-au accentuat ulterior.
Faţă de 2008 se observă că mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din bănci şi circa 43% dintre scursale s-au închis.
Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în anul de boom economic şi explozie a creditării 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii în care lucrau peste 71.600 de angajaţi. Faţă de vârful din 2008 se constată că 19.728 de salariaţi au plecat din sistem, scăderea fiind de 27,5%. Totodată, 2.802 de unităţi bancare s-au închis în această perioadă, ajustarea fiind de circa 42,8%.
Dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat în 2020 şi în prima parte din 2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei teritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii costurilor, dar şi pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor.
În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a pandemiei de coronavirus, care a accelerat procesul de digitalizare, dar şi consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cumpărători, costurile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.
