Bănci și Asigurări

Şeful pieţelor la Raiffeisen: Multe preţuri sunt în euro, de ce n-ar fi şi dobânzile la lei ca la euro ?

Şeful pieţelor la Raiffeisen: Multe preţuri sunt în euro, de ce n-ar fi şi dobânzile la lei ca la euro

Autor: Razvan Voican

24.09.2011, 19:52 3588

"Sunt un susţinător total al creditării în lei, vreau să văd mai multe credite în lei, dar pentru asta trebuie ca BNR să reducă dobânda la lei la niveluri mai comparabile cu dobânda la euro. Aş prefera să dau credite în lei, dar dobânzile sunt mult mai mari decât la euro, este o realitate obiectivă."

BNR a urmărit în ultimul an şi jumătate o politică ambiguă prin care a îngheţat dobânda-cheie la 6,25% pe an, dar a permis ca pe piaţa monetară dobânzile ROBOR să se situeze chiar cu mult sub acest prag cel puţin pentru scadenţe de până la trei luni inclusiv.

Banca centrală a considerat că astfel sprijină economia şi creditarea în lei, numai că nu a reuşit să evite o volatilitate ridicată a acestor dobânzi, pe piaţă alternând perioade în care ROBOR pe o zi cade spre 2% cu altele în care sare şi la peste 5%.

Iar această volatilitate afectează creditarea în lei, pentru că este dificil de construit un preţ.

"Este multă volatilitate pe piaţa monetară. În ultima perioadă dobânzile mai urcaseră pentru că Ministerul Finanţelor nu a injectat înapoi pe piaţă cât s-ar fi aşteptat jucătorii şi BNR a trebuit să-i ia locul prin operaţiuni repo. Apoi dobânzile au venit iar foarte jos. Treaba BNR este să asigure o anume stabilitate, dar probabil că perioa de de volatilitate vor mai fi inclusiv din cauza problemelor cu Grecia."

Bancherul cu experienţă de peste 20 de ani pe Wall Street nu crede că băncile locale cu capital elen au probleme de lichiditate, iar mai ales cele care contribuie la calculul ROBOR au acces la finanţare în continuare.

"Pot fi unele bănci - nu neapărat greceşti - care din cauza riscului să aibă liniile de finanţare reduse, însă BNR face o treabă foarte bună şi nu mă îngrijorează ideea unei crize bancare în România."

Verbal, BNR le-a cerut bancherilor de câteva ori în ultimul an să reducă dobânzile la lei, însă fără succes. De-abia în ultimele luni băncile mari au reuşit să coboare dobânzile la depozite spre nivelul de 5% pe an, creând astfel premisele pentru o scădere a preţurilor şi la credite.

Pe 29 septembrie este programată o şedinţă de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR, care ar avea ocazia de a da un semnal mai puternic în favoarea creditării în lei fie prin reducerea rezervelor minime obligatorii, fie a dobânzii-cheie. Nu ar fi însă suficient pentru construirea unei adevărate pieţe de lei.

Referitor la proiectul de regulament privind creditarea persoanelor fizice lansat pe piaţă de BNR, Stewart se arată nedumerit de faptul că banca centrală nu spune clar care este scopul acestor noi reguli.

"Nu înţeleg de ce nu spun exact ce vor cu acest regulament. Unii înţeleg că este pentru descurajarea creditului în valută, dar să ne spună BNR clar dacă aşa este.Regulamentul permite în continuare creditarea în valută, dar spune că pentru consum poţi să dai credit doar pe cinci ani. Adică nu va putea clientul să scape de această restricţie spunând că vrea bani pentru renovarea locuinţei, dar de fapt să ia credit pentru maşină? Nici mie nu-mi place să expun clientul la un risc valutar pe care nu-l înţelege, sunt de acord că este nevoie de un impuls pe creditarea în lei, dar cred că e important ca un astfel de regulament să aibă un scop clar declarat."

Stewart spune că piaţa va resimţi un impact puternic după aplicarea acestui regulament, probabil de la începutul lui 2012.

"Creditarea va scădea anul viitor." În acest context, el acuză calitatea dialogului dintre ARB şi BNR, asemenea multor altor bancheri.

"Ar fi bun mai mult dialog. Am văzut o îmbunătăţire în ultimul timp, însă cred că se poate face mai mult pentru clarificarea poziţiilor."

Situaţia se complică în cazul creditelor în lei pe termen lung, bancherii invocând de ani de zile absenţa unor repere de preţ şi a resurselor de finanţare propriu- zise.

"Îmi este greu să dau credite în lei pe termen lung pentru că nu am acces la finanţări cu maturitate mare, trebuie dezvoltată o piaţă a finanţărilor pe termen lung, iar pentru asta este esenţial ca titlurile de stat să asigure o referinţă credibilă. Ne trebuie şi o piaţă secundară activă a titlurilor de stat, aşa încât să pot şi eu, de exemplu, să emit titluri pe cinci ani. Dacă titlurile de stat pe 5 ani nu se tranzacţionează, cum se poate construi un preţ? Şi din această cauză m-ar costa şi pe mine mai mult. Avem nevoie de o funcţionare mai bună a pieţei secundare", spune Stewart.

Chiar va mai putea România să aibă o piaţă solidă de finanţări în lei după ce s-a ajuns la o euroizare atât de pronunţată?

"Da, eu cred că la un moment dat se va întâmpla. Este un proces foarte lent, dar lucrurile se vor mişca."

El spune că e bine că Ministerul Finanţelor se duce să emită titluri şi în SUA, fiind ideal să ajungă la o bază de investitori cât mai mare, însă consideră îngrijorător faptul că Finanţele nu se arată mai preocupate să dezvolte curba randamentelor în lei pe piaţa locală.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO