Bănci și Asigurări

Şefii Protecţiei Valorilor din BNR dezvăluie pentru prima dată cum a operat Banca Naţională în criză: Noi am intrat în starea de urgenţă cu trei săptămâni înainte, am activat cele două sedii de rezervă, iar echipele s-au împărţit astfel încât să nu se contamineze. Sistemul de plăţi şi pieţele trebuiau să funcţioneze în orice condiţii

Pentru prima dată, apar informaţii legate de cum a acţionat Banca Naţională la începutul crizei Covid, care au fost măsurile luate, în special pentru asigurarea continuităţii activităţii, având în vedere că personalul BNR reprezintă cea mai importantă resursă de continuitate Din 31 ianuarie 2020 BNR a semnalat apariţia unei crize, iar pe 26 februarie, cu trei săptămâni înainte de declararea stării oficiale de urgenţă, Banca Naţională a început să ia măsuri pentru asigurarea lichidităţilor în cazul retragerilor de bani din bănci, funcţionarea sistemul naţional de plăţi şi toate operaţiunile de pe piaţa valutară şi monetară BNR are un sediu secundar propriu care a fost activat, alternativă la sediul central, astfel încât echipele au fost împărţite pentru a se evita riscul de contagiune simultană. BNR era pregătită şi pentru soluţia extremă, respectiv autoizolarea la locul de muncă, aşa cum s-a întâmplat la Nuclearelectrica, dar în final nu a fost nevoie BNR are şi un al doilea sediu de rezervă, de backup pentru sistemul naţional de plăţi, care a fost activat Din 2000 de angajaţi, 250 au fost infectaţi cu SarsCov 2, dar activitatea Băncii Naţionale nu a fost  întreruptă nicio clipă.

Toate aceste informaţii apar într-o opine scrisă în cadrul seriei ZF 30 de ani de sistem bancar în România de către Trăian Pometcu, director până în vara acestui an a Direcţiei Protecţia Valorilor din BNR şi Victor Beizdadea, şeful serviciului Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi Continuitatea Activităţii din BNR.

 
 

Managementul continuităţii: o constantă a celor trei decenii de creştere a băncii centrale

 

Traian Pometcu / Victor Beizdadea

 

O vorbă înţeleapă: omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie. Parafrazând-o, vom sublinia că Banca Naţională, în toţi acesti ani de după 4 septembrie 1990 - de când, odată cu numirea unei noi conduceri si cu adoptarea unei noi legi a statutului BNR în primăvara lui 1991, a trecut întâi  printr-o veritabilă renaştere şi, apoi, prin mai multe  reforme succesive,  ce au transformat-o în bancă centrală de anvergură europeană - si-a făcut strategie din logica acestei înţelepciuni.

Fără excepţie, cum perioadele calme  sunt urmate, potrivit logicii ciclurilor, de perioade  agitate,  au fost folosite  vremurile  bune pentru pregătiri temeinice ca să facem faţă vremurilor în care s-au adunat riscuri mari. În acest scop, au fot alocate resurse, timp şi au fost intensificate eforturi cu deosebire în vederea  consolidării  barajelor  pentru contracararea riscurilor viitoare.

De atunci, din 4 septembrie 1990 si până azi, această strategie a trecut cu bine proba timpului. Iar rezultatele Băncii Naţionale, din martie anul trecut şi până în prezent, în împrejurările în care o pandemie globalizată a provocat şi României, asemenea întregii lumi, o criză a economiei şi a relaţiilor sociale, sunt cel mai elocvent certificat de calitate.

 

O „lebădă neagră“ a înfiorat planeta

În literatura de specialitate,  conceptul adoptat de BNR, ca strategie de contracarare a riscurilor viitoare, este denumit Managementul Continuităţii Afacerii. Având în vedere că noi, la Banca Naţională, avem doar atribuţii şi activităţi specifice, conform legii, şi nu facem "afaceri",  obişnuim  să numim acest gen de prudenţă Managementul continuităţii activităţii.

Criza provocată de pandemie, pe care o putem asemăna, fără să greşim, cu  o „lebădă neagră”, expresie folosită de Nassim Nicholas Taleb pentru a defini un eveniment extrem de rar, neaşteptat şi cu un impact foarte mare, s-a dovedit a fi un vast “teren de încercare” pentru modul concret în care Banca Naţională a României a gândit, a dezvoltat şi, mai cu seamă, pentru cum aplică Managementul continuităţii activităţii. Si dacă banca noastră centrală, asemenea lumii întregi, nu se aştepta la o evoluţie pandemică de genul celei declanşate în martie 2020, care a afectat întregul mapamond, în schimb eram pregătiţi să ridicăm baraje în faţa oricăror riscuri, oricât de mari.
Totodată, pregătisem continuu tot felul de avertizoare, de radare care să ne semnaleze din vreme eventuale riscuri de natură să implice, potrivit obiectivelor si atribuţiilor noastre legale, intervenţia rapidă si eficientă a BNR.

Asa se si explică cum Banca Naţională, monitorizând informaţiile care  veneau de pretutindeni, a atras atenţia încă din 31 ianuarie 2020 asupra pericolului unei viitoare pandemii. Şi într-adevăr, o criză a sănătăţii publice al cărui impact, pentru economie şi pentru relaţiile sociale, avea să se dovedească a fi foarte puternic şi de durată, a fost semnalată de către Banca Naţională încă înainte de a se fi produs.
Două momente, de la începutul anului trecut, merită să fie amintite. Ambele relevă, prin semnificaţiile lor, cum a funcţionat - încă înainte ca pandemia să fi fost declarată pericol global - Managementul continuităţii la Banca Naţională.

26 februarie 2020. Pandemia încă nu fusese declarată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii Guvernatorul BNR a convocat o primă şedinţă a Comitetului pentru situaţii de urgenţă. Au participat toţi membrii executivi ai Consiliului de Administraţie şi conducătorii structurilor cu activităţi critice. Scop declarat:  stabilirea măsurile proactive cele mai adecvate, în contextul ce se contura, un context dominat de incertitudine, pentru asigurarea rezilienţei Băncii Naţionale şi a sistemului bancar.

18 martie 2020.  Imediat după declararea pandemiei de către O.M.S. Într-un  comunicat de presă, Banca Naţională asigura opinia publică, întreaga societate că deja se află pe rol un set de măsuri pentru a sprijini eforturile autorităţilor şi ale sistemului bancar pentru a limita efectele crizei asupra economiei naţionale. Azi avem dovada acţiunii la timp a  BNR  pentru a asigura, în continuare, buna funcţionare a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, în vederea desfăşurării, în condiţii normale, a tranzacţiilor comerciale şi financiare, indiferent de evoluţia situaţiei cauzate de pandemie.

De atunci si până azi, BNR monitorizează şi analizează  evoluţiile interne şi internaţionale, precum şi impactul pandemiei  asupra pieţelor financiare şi economiei naţionale, fiind pregătită să asigure stabilitatea necesară în condiţiile date, precum şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale. Finanţarea curentă a cheltuielilor publice (salarii, pensii, cheltuieli sociale, investiţii etc.)   fiind prioritară. În cazul unei cereri crescute din partea populaţiei, BNR s-a angajat să asigure  băncilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operaţiunile, inclusiv cele de lichidităţi pentru bancomate. Clienţilor  bancari, mai cu seamă, li s-a asigurat   accesul  deplin la banii disponibili în conturile lor, indiferent că aleg să retragă sume de la ATM-uri, să opereze tranzacţii bancare sau, dacă este necesar, să se deplaseze la sucursalele şi agenţiile băncilor.

Pentru a evita, totuşi, contactul fizic direct şi deplasările care nu sunt urgente, BNR  a recomandat efectuarea operaţiunilor bancare, pe cât posibil, prin intermediul mijloacelor moderne de plată disponibile, precum cardurile sau plăţile online. Susţinând în acelasi timp  totalitatea  demersurile sistemului bancar, de sprijinire a persoanelor fizice şi companiilor afectate de criză, prin modalităţi adecvate, de la caz la caz, de uşurare a ratelor la creditele în curs şi de facilitare a accesului la noi linii de finanţare. Totodată, a pregătit  modificări adecvate ale regulamentelor bancare prudenţiale, în concordanţă cu recomandările europene şi internaţionale pentru această perioadă,   asigurând şi menţinerea în limite acceptabile a bonităţii instituţiilor financiare şi a clienţilor nebancari (companii şi populaţie)”.
 

Capitalul uman al BNR ca resursă de continuitate

În cazul băncii centrale, pentru activităţile critice identificate, sunt necesare persoane specializate, cu experienţă, pregătite corespunzător şi permanent. În cazul unui incident, dacă acest tip de personal nu este disponibil, este foarte greu de înlocuit, mai ales într-un timp scurt.  Odată cu punerea în funcţiune a primului sediu secundar, conducerea BNR -  tocmai din perspectiva strategiei de continuitate - a propus implementarea  regimului de telemuncă. Pentru ca o parte din personal să nu lucreze, fizic, la birou, dar să îşi desfăşoare activitatea de acasă, şi, în cazul unui incident, să poată prelua activitatea celorlalţi colegi aflaţi în sediile BNR.

Dacă în timpul crizei precedente, de la cumpăna deceniilor unu si doi, condiţiile tehnice şi legislative nu a au permis implementarea acestei măsuri de continuitate,  începând din 2018 însă, odată cu apariţia Legii nr. 81, privind reglementarea activităţii de telemuncă, în bancă s-a format un comitet care a analizat modul în care se poate aplica această lege. Evident, nu în toate structurile băncii devenise posibil să fie aplicată această lege, dar s-au identificat acele activităţi care se pretează pentru telemuncă.

Astfel încât, în martie 2020, la declararea pandemiei , într-un timp foarte scurt, a fost elaborat Regulamentul de Telemuncă şi astfel multe activităţi critice au putut fi desfăşurate  de la distanţă, în condiţii optime de siguranţă sanitară.

A fost nevoie de efort comun, în primul rând din partea Direcţiei Servicii Informatice, pentru identificarea necesarului de laptopuri, apoi pentru instalarea şi setarea acestora, ca să poată fi  folosite de acasă de către colegii noştri.

Treptat, din ce în ce mai mulţi colegi au avut remote acces (acces de la distanţă), atât pentru accesarea e-mail-ului, cât şi pentru rularea de aplicaţii specifice activităţilor critice.

O altă măsură de continuitate, luată de asemenea în timp optim,  a fost împărţirea echipelor. Astfel, o parte din personal a continuat activitatea la sediul central, iar cealaltă parte a lucrat de la sediul secundar, care era deja funcţional şi echipat corespunzător pentru astfel de situaţii. Cele două serii nu au interacţionat în acelaşi loc de muncă, fiind evitat riscul de contagiune simultană a unor întregi  echipe.

Având însă în vedere apariţia şi răspândirea virusului SARS-CoV-2, Direcţia Protecţia valorilor - coordonatoarea activităţii de asigurare a continuităţii - a iniţiat şi a propus conducerii executive măsuri de protecţie a tuturor salariaţilor BNR şi acordarea de materiale de primă necesitate, între care  măşti de protecţie  si dezinfectante.
În vederea  confruntării  (posibile) cu un risc potenţial în caz de pandemie - respectiv contaminarea  personalului calificat şi competent, a fost propusă – la un moment dat - şi apelarea la o soluţie extremă: autoizolarea la locul de muncă (în locaţii care urmează a fi stabilite) pentru personalul cu activităţi critice, după modelul producătorului de energie Nuclearelectrica.

Amintim că respectiva companie a anunţat, în martie  2020, că a iniţiat implementarea măsurii de izolare la locul de muncă a personalului esenţial de operare şi de producţie din cadrul centralei nuclearo-energetice de la Cernavodă. Din fericire, nu a fost necesară luarea unei astfel de măsuri în cazul BNR.

În cadrul frecventelor şedinţe ale Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă - desfăşurate în sistem teleconferinţă şi conduse de Guvernatorul BNR - au fost luate măsuri graduale, între care amintim  limitarea vizitatorilor în sediile BNR; anularea deplasărilor externe pentru salariaţii BNR;  închiderea ghişeelor sucursalelor regionale (lucrul cu publicul);  închiderea Muzeului şi a Bibliotecii BNR. În acelaşi timp, a fost asigurată folosirea judicioasă a “spaţiilor de urgenţă”,  pregătite din timp, pentru întâlniri ce ar fi impus prezenţa fizică a participanţilor. Iar când spunem că a fost asigurată  pregătirea judicioasă a acestor spaţii, pentru întâlniri de urgenţa, avem în vedere cu deosebire condiţiile sanitare şi distanţa cerută de regulile de protecţie.

Menţionăm că în aceste spaţii am organizat - în luna iunie anul curent, când starea infectărilor s-a ameliorat - primele întâlniri cu publicul de după jumătatea lunii martie 2020. Şi încă un detaliu, de asemenea de importanţă majoră: toate aceste spaţii, “de urgenţă”, pe care le-am amenajat în cadrul Centrului pentru Pregătire Profesională şi Activităţi Sociale din Bucuresti, amplasat  în Parcul cu Platani, au fost activate ori de câte ori situaţia a impus-o.  Şi tot aici, dacă ar fi fost ori ar fi nevoie, sunt amenajate spaţii adecvate pentru internări şi intervenţii medicale de urgenţă în caz de infectări constatate în timpul programului de lucru.

Pentru a gestiona cât mai bine situaţia pandemică, personalul a fost permanent informat, în această perioadă, pe e-mail şi pe site-ul Intranet BNR, în legătură cu măsurile  suplimentare de protecţie fizică şi de ordin administrativ, între care amintim: au fost achiziţionate lămpi biocide pentru dezinfectarea spaţiilor de lucru; au fost montate panouri despărţitoare de plastic în birourile unde nu s-a putut realiza distanţarea colegilor; conducerea executivă a dispus, în anumite perioade, prezenţa unui singur salariat într-un birou - ceilalţi desfăşurându-şi activitatea în telemuncă; dezinfectarea săptămânală a spaţiilor în toate clădirile.

În perioadele cele mai fierbinţi ale pandemiei, în sediile BNR au fost prezenţi la birou doar 20-25% dintre salariaţi, iar şedintele de lucru au avut loc în sistem teleconferinţă/videoconferinţă.

Au fost monitorizate atent cazurile confirmate Covid-19, interacţiunile şi contactele directe ale cazurilor confirmate pozitiv. A fost asigurată de BNR testarea RT-PCR pentru colegii care aveau simptome sau care aveau suspiciuni de infectare şi care au dorit aceasta măsură, totodată fiind propuse soluţii optime de continuitate pentru fiecare caz (telemuncă, concediu medical etc.). Experţii de la Protecţia valorilor au avut disponibilitatea permanentă de a răspunde punctual oricăror întrebări specifice, prin conversaţii telefonice, atât cu colegii afectaţi de pandemie (pentru a lua măsurile cele mai indicate şi pentru a asigura un climat cât mai bun din punct de vedere psihic pentru întregul personal), cât şi cu conducerea structurilor respective, pentru susţinerea în implementarea măsurilor agreate. În acelaşi timp, a fost ţinută permanent legătura  cu autorităţile statului, implicate în gestionarea pandemiei, pentru ca BNR să fie la curent cu cadrul legal şi hotărârile emise în combaterea pandemiei. Eficienţa acestor măsuri, într-o instituţie cu peste 2000 de angajaţi  si cu multe sectoare de activitate “cu foc continuu”, este atestată şi de numărul relativ redus de îmbolnăviri - în jur de 250.

Rezultatul cu adevărat remarcabil, al strategiei continuităţii şi al măsurilor întreprinse de Banca Naţională, intensificate fără încetare  de când a început pandemia şi până în prezent, timp de  16 luni, este însă ceea ce am obţinut după ce am tras linie. Concret:  ZERO întreruperi ale activităţii. CONTINUITATEA fiind asigurată în întreaga activitate a Băncii Naţionale, înclusiv în sectoarele cu risc ridicat.

Reperele   istorice - baze pentru acţiunea în situaţiile critice din prezent

Încercările prin care a trecut si trece Banca Naţională, în timpul actualei pandemii, nu au constituit o premieră. Sau dacă putem să menţionăm  o premieră, ea este legată doar de timpul îndelungat, de mai bine de un an, în care am fost solicitaţi să facem faţă unor situaţii critice şi unor riscuri ce s-au înlânţuit fără întrerupere şi am reusit să asigurăm fără sincope continuitatea activităţii.

În activitatea Băncii Naţionale, din septembrie 1990 până azi,  au fost nenumărate încercările  care au necesitat expertiză de specialitate, iar una dintre cele mia complicate fost intrarea în  anul 2000. BNR a pregătit un  proiect, în care au fost implicate aproape toate departamentele din bancă, pentru prevenirea disfuncţionalităţilor ce ar fi putut  să apară la data de 31 decembrie 1999, ora 24.00, din cauza unor defecţiuni tehnologice legate de reprezentarea digitală a datei calendaristice din unele aplicaţii informatice. Acela a fost cel mai important moment când am vorbit efectiv de Continuitate în bancă.

Cu ajutorul programatorilor, au fost identificate şi schimbate toate principalele câmpuri, dar eram pregătiţi şi aveam soluţii alternative dacă aplicaţiile respective nu ar fi funcţionat corespunzător. Erau desemnaţi responsabili pentru fiecare aplicaţie în parte, care au monitorizat buna funcţionare a sistemelor şi care puteau lua decizii de înlocuire a sistemului informatic cu proceduri manuale, cu formulare dinainte pregătite, astfel încât activităţile băncii să nu fie afectate. Evident, aceste măsuri s-ar fi aplicat până când colegii de la informatică corectau programul IT şi se putea relua lucrul automatizat.

Totul a mers ceas, am trecut cu bine în  anul 2000, iar problema “Y2K”, rezolvată atunci,  a fost prima lecţie modernă de asigurare a continuităţii activităţii umane.
A se reţine că factorii de decizie (în principal economici) au pregătit variantele de continuitate în numeroase runde de analiză şi dezbateri  în cadrul aşa-numitului Proiect “Y2K” (Alan Greenspan, fost Preşedinte al Sistemului Federal de REZERVE al SUA îşi amintea ulterior de experienţa lor utilă la momentul ,,9/11”).

Noua paradigmă de după 11 septembrie 2001

Atacurile teroriste asupra WTC au reprezentat un dezastru major pentru care nu fusese prevăzut nici un scenariu. Ceea ce s-a produs la acel moment nu fusese pus în scenariile programelor de continuitate.

Dar, aşa cum îşi amintea Alan Greenspan în 2014 (pe 11.09, la evocarea acelor momente dramatice), experienţa acumulată în şedinţele proiectului “Y2K” (Joint committee) i-au permis lui Roger Ferguson, Vicepreşedintele Fed (care era şi singurul din Board prezent în Washington la momentul 9.11) să ia deciziile cele mai nimerite pentru asigurarea sistemului financiar, cum ar fi mesajul clar, cităm: ,,Fed-ul este deschis şi va rămâne deschis ,,until an orderly closing could be achived”! La acel moment, adică la 41 de minute după lovirea celui de-al 2-lea turn, Fed a avut o primă reacţie, pe când Preşedintele Bush încă nu urcase în AirForce One.

Alan Greenspan a mai amintit că  74% dintre victimele atacurilor asupra WTC lucrau în sistemul financiar - bancar. Pe lângă piederile umane, activitatea a fost afectată semnificativ: piaţa bursieră a fost blocată pentru 4 zile, iar tranzacţiile cu bond-uri de stat pentru 2 zile.

Companiile a căror activitate a fost afectată au fost relocate în alte organizaţii, unele chiar către firme concurente! Iar cei care aveau sedii de rezervă (back-up) au reuşit să treacă cu bine momentul.

Sistemul Fed a conchis ulterior că cea mai importantă lecţie a fost asigurarea securităţii personalului şi criticalitatea acestuia!  De la acel moment, planurile de continuitate au început să aibă la bază scenarii posibile şi -inevitabil - înglobau centrele de rezervă.

Centrele de back-up erau şi înainte o componentă de bază a continuităţii cibernetice, pentru protecţia şi reconstituirea datelor. De la momentul 11.09.2001 noua gândire a centrelor de back-up a constat în ,,Centre alternative”- în care să existe deja personal dedicat activităţilor critice, nu doar să fie activate în caz de dezastru, ci să funcţioneze alternativ, ca  sedii principale!


Traian Pometcu:

► şeful Serviciului Securitate Bancară (1999-2005)

► şeful Compartimentului Protecţia Valorilor (2005-2011)

► director, Direcţia Protecţia Valorilor (2011-2021).

 

Victor Beizdadea:

► expert, Serviciul Securitate Bancară (1999-2005); Compart­imentul Protecţia valorilor (2005-2011)

► şeful Serviciului Managementul Situaţiilor de urgenţă şi continuitatea activităţii, Direcţia Protecţia Valorilor (2011-2021).


Din momentul 11 septembrie 2001 am învăţat şi noi la BNR. Serviciul Securitate Bancară a propus imediat conducerii achiziţionarea de porţi de control de acces şi aparate de control pentru bagaje cu raze X la sediul central, Consiliul de administraţie aprobând instalarea lor în regim de urgenţă. De ce doar atunci, se poate pune întrebarea? Pentru că la acel moment s-a schimbat paradigma protecţiei antiteroriste. În afara sediilor cu destinaţie specială, dintre spaţiile publice doar aeroporturile beneficiau de astfel de sisteme de control şi protecţie (după cum s-a constatat la 11 septembrie, nici chiar ele nu erau infailibile) instituţiile publice şi, în cazul nostru băncile centrale, devenind, dintr-o dată, ţinte cu potenţial ridicat!

După 11 septembrie chiar si sistemul federal al Fed a adoptat, în urgenţă, implementarea de sisteme de protecţie şi control de acces antitero similare, ele nefiind implementate până la acel moment.

În anul 2011 a fost înfiinţată prima structură specializată şi dedicată continuităţii activităţii în BNR: Serviciul Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi Continuitatea Activităţii, din cadrul Direcţiei Protecţia Valorilor. Personalul din cadrul acestui serviciu a început imediat elaborarea şi implementarea primelor documente formale de continuitate, adică a Planului de Continuitate a activităţii şi a Politicii de Continuitate, urmărind standardele de specialitate.

O prioritate -  sediile de rezervă

Pe de altă parte, planurile de continuitate post “Y2K” au trebuit să fie revăzute corespunzător. Dacă, pentru Banca Naţională exista - din 1997 - un prim sediu de back-up pus la dispoziţie de Comandamentul Protecţiei Civile (în care un număr restrâns de cadre de conducere îşi puteau continua activitatea, în caz de dezastru major care ar fi afectat accesibilitatea în sediul central), după 2001 s-a impus, cu stringenţă, realizarea unui sediu de back-up propriu al băncii centrale.

Toate băncile centrale îşi luau măsuri de asigurare a continuităţii principalelor activităţi, în primul rând pentru sistemele de plăţi şi decontare - identificate ca activităţi critice. La nivelul Sistemului European al Bancilor Centrale au fost emise, din 2006, recomandări – în fapt, ,,cerinţe exprese”. Între acestea, existenţa unui sediu secundar, de REZERVĂ, se impunea ca o prioritate.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, Banca Naţională avea să devină parte a acestui sistem şi începea să implementeze cerinţele pe domeniul asigurării Continuităţii.

Procesul de achiziţie, modernizare şi dotare a unui sediu secundar (de rezervă) este unul de durată şi foarte costisitor. Din acest motiv, la acel moment, s-a luat hotărârea ca în perioada următoare să se identifice un spaţiu de birouri, proprietatea BNR, şi acesta să fie modernizat şi dotat corespunzător. Dar, ca să vedem cam cât de mare ar trebui să fie acest sediu, s-a trecut întâi la faza de analiză a activităţilor esenţiale ale departamentelor din cadrul instituţiei. Şi astfel a fost făcută prima identificare a activităţilor critice, acele activităţi care, în cazul unei întreruperi, trebuie reluate în cel mai scurt timp.

De abia la acel moment s-a putut estima capacitatea viitorului sediu secundar. În anul 2009 a fost inaugurat acest sediu, de unde se putea lucra, în cazul în care sediul principal nu era funcţional sau accesibil. Acest sediu avea aproximativ 100 de posturi de lucru, şi numai câteva direcţii din bancă îşi puteau relua activitatea de aici, printre care: Operaţiuni de Piaţă, Plăţi, Contabilitate. Practic la momentul respectiv s-a utilizat un sediu secundar de tip "Warm", adică aveam sediul, aveam dotările necesare posturilor de lucru, dar nu exista personal permanent care să lucreze de aici.

Lunar, de atunci au loc exerciţii de testare a acestui sediu secundar, în care colegii verifică liniile de comunicaţii, aparatura propriu-zisă şi modul de funcţionare a aplicaţiilor. Specificul acestui sediu este faptul că salariaţii pot ajunge în timp scurt la el, astfel încât activităţile pot fi reluate în maxim două ore, chiar şi în lipsa autovehiculelor. Acest sediu şi-a arătat utilitatea mai ales acum, în perioada pandemiei.

Salariaţii care desfăşoară activităţi critice sunt permanent instruiţi în cadrul seminariilor dedicate Continuităţii activităţii şi participă la exerciţiile organizate de Direcţia Protecţia Valorilor.

În anul 2015, Consiliul de Administraţie al BNR a decis preluarea în cel mai scurt timp a aplicaţiilor ReGIS şi SaFIR de la S.C. Transfond S.A. Practic, anumite activităţi care au fost iniţial externalizate, odată cu înfiinţarea Transfond în anul 2000, au revenit în sarcina BNR.

Imediat s-a trecut la o analiză foarte amănunţită a sediilor BNR din ţară, unde îşi desfăşoară activitatea agenţiile şi sucursalele BNR. Pentru constituirea acestui nou centru de rezervă se urmărea utilizarea unei clădiri proprietatea BNR, care să ofere un profil global în acord cu obiectivele proiectului şi cu toate cerinţele de funcţionare şi securitate care se impun. Dintre aceste cerinţe menţionăm:

► amplasarea într-o zonă geografică cu un profil de risc, în special seismic, diferit de cel al capitalei (unde este amplasat sediului principal);

► spaţiu suficient pentru satisfacerea obiectivelor proiectului şi adecvat activităţilor deservite:

► aproximativ 70m2 pentru instalarea data-center-ului;

► un spaţiu pentru birouri de cca 300 m2, din care o treime pentru activităţile ReGIS, SaFIR, iar restul pentru relocarea pe viitor a celorlalte activităţi critice;

► profil de risc corespunzător al clădirii - pe linie de securitate, alimentare energie electrică, dotare cu utilităţi, servicii IT&C, etc;

► acces rutier cât mai facil din Bucureşti şi existenţa unor rute secundare;

► posibilitatea asigurării resursei umane calificate care să opereze viitorul sediu;

► măsuri de securitate fizică şi protecţie electronică a sediului şi personalului dedicat.

A fost un proiect de anvergură, încununat cu succes, astfel încât, începând din martie 2018, operarea tehnică a sistemelor ReGIS şi SaFIR este asigurată de către Banca Naţională a României.

Practic acest sediu secundar este de tip "HOT", aici fiind permanent salariaţi care îşi desfăşoară activitatea curentă. Noul data-center din cadrul sediului secundar a fost dimensionat astfel încât să asigure spaţiu suficient, atât pentru serverele de back-up ale sistemului de plăţi, cât şi pentru alte activităţi, ale altor departamente critice din bancă. Periodic, de la inaugurare, se fac teste de conectare, astfel încât, în cazul nefuncţionării serverelor din sediul principal, activitatea să poată fi continuată, fără întrerupere, de pe serverele din sediul secundar, de către personalul aferent.

În prezent, Banca Naţională a Românei dispune deci de 2 sedii secundare (de REZERVĂ), adecvate pentru scenarii diferite, ambele operaţionale, fiind în curs proiecte de asigurare suplimentară a relocării personalului şi de asigurare a continuităţii şi pentru alte scenarii care ar putea afecta desfăşurarea activităţilor specifice, prevăzute de lege.

Continuitatea este un domeniu în continuă mişcare şi cea mai mare greşeală ar fi ca, odată elaborate planuri de continuitate, acestea să nu fie testate, revizuite periodic şi actualizate cu ultimele informaţii disponibile la nivel internaţional.

Din acest motiv, experţii Direcţiei Protecţia Valorilor fac parte din grupuri de lucru pe tema securităţii şi continuităţii activităţii, la care participă omologi din 33 bănci centrale, atât europene cât şi de pe tot cuprinsul globului, din Banca Centrală Europeană şi din alte organisme financiar-bancare. Informaţiile obţinute şi experienţa altor instituţii de prestigiu sunt apoi transpuse în documentele noastre interne, care ne ajută să transformăm instituţia noastră într-o bancă centrală rezilientă, în permanenţă preocupată să facă faţă noilor riscuri de securitate şi continuitate.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.