Incetinirea creditului in valuta se datoreaza partial si unei distorsiuni statistice, soldul exprimat in lei de BNR fiind influentat si de aprecierea semnificativa a leului pe parcursul lunii iulie.
Exprimat in lei, creditul neguvernamental acodat in valuta a inregistrat o restrangere cu 1,5% in iulie, in conditiile in care cursul leu/euro a coborat cu 3% fata de sfarsitul lui iunie. Astfel, in euro soldul ar fi urcat cu 1,6%, mult mai incet insa decat in iunie, cand cresterea a fost de 4,3%.
Creditul in lei a incetinit pentru a patra luna la rand, ritmul lunar de crestere incetinind la 1,7% in iunie, de la 3,1% in martie, in conditiile in care bancile au majorat in mai multe randuri dobanzile.
"S-a intamplat ce isi dorea BNR - incetinirea creditarii care avea un ritm nesustenabil -, iar franarea s-a produs chiar inainte de aplicarea masurilor administrative", subliniaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. El spune ca luna iulie aduce in mod traditional o incetinire a afacerilor, atat pe creditare, cat si pe economisire, fiind perioada de concedii, deci de cheltuieli mai mari.
In termeni nominali, creditul pentru sectorul privat a urcat cu 0,3%, pana la 178,69 miliarde de lei (echivalentul a 50,5 miliarde de euro). Eliminand insa impactul inflatiei, rezulta o contractie in termeni reali de 0,4%.
"Deocamdata scaderea nu este ingrijoratoare, fiind vorba de o singura luna. Daca vom vedea insa trei-patru luni de scadere, atunci inseamna ca masurile adoptate de BNR au fost prea dure. Oricum, venim dupa niste luni cu ritm destul de ridicat de crestere a creditarii", comenteaza Anghel. BNR a majorat dobanda cheie la leu de la 7% pe an in toamna trecuta la 10,25% pe an in prezent, iar in primavara a impus bancilor sa constituie provizioane mai mari pentru creditele in valuta acordate populatiei.
Dupa contractia din iunie, ritmul anual de crestere a creditului neguvernamental a coborat la 42,9%, de la peste 50% in luna precedenta.
Economistul-sef al BCR spune ca impactul noilor reglementari ale BNR pentru creditarea populatiei se va vedea in trimestrul al patrulea, iar per total cresterea creditului neguvernamental va cobori sub 40% la sfarsitul anului.
Cererea de credite in valuta a slabit in iulie atat din partea populatiei, cat si a companiilor. Daca in iunie populatia si-a majorat imprumuturile in valuta cu 6,5%, in iulie soldul (exprimat in lei) a scazut cu 0,7%, pana la 48,52 miliarde de lei (13,7 milioane de euro).
Calculata in euro, cresterea ar fi fost de putin peste 2%. In cazul companiilor cererea a coborat si mai mult, soldul scazand in lei cu 2,2%, ceea ce lasa doar o variatie marginala in euro. In urma acestei corectii, companiile au ajuns sa aiba credite in valuta de echivalentul a 48,17 miliarde de lei, ajungand sa fie depasite in premiera de catre populatie.
Companiile si-au diminuat si cererea de credite in lei, cresterea lunara incetinind la 1,6%, de la 2,4% in iunie.
In schimb, populatia a contractat mai multe imprumuturi in moneda locala, ritmul urcand de la 1,8 la 3,3%. Soldul total al imprumuturilor in lei era la sfarsitul lui martie de 81,98 de miliarde de lei (echivalentul a 23,18 miliarde de euro) si reprezenta 45,8% din creditul total acordat de banci.
Lucian Anghel spune ca un imbold pentru cererea de finantari din partea companiilor va fi reprezentat comenzilor de stat, in conditiile in care Ministerul Finantelor mai are de cheltuit circa 2 miliarde de euro pentru a-si atinge tinta de deficit bugetar de 2,4% din Produsul Intern Brut estimat la 133,8 miliarde de euro pentru anul acesta.
Pe partea de economisire BNR vede de asemenea o incetinire semnificativa, cresterea depozitelor coborand la 35% in iulie, de la 40% in iunie. Populatia si-a majorat depozitele in lei cu doar 0,5%, in timp ce la valuta soldul (exprimat in lei) a coborat cu 0,02%.
Companiile si-au redus depozitele in lei cu 1,6%, in conditiile in care au avut in iulie de facut plati importante catre buget, iar depozitele in valuta au inregistrat o variatie marginala.
Per total, soldul a coborat cu 0,3% in termeni nominali, la 140,36 miliarde de lei (39,6 miliarde de euro).
Astfel, intre finantarile acordate de bancile locale si sumele atrase de la clienti ramane un gol de peste 38 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), care trebuie sa fie acoperit prin imprumuturi din strainatate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
