Bănci și Asigurări

Românii preferă tot mai mult împrumuturile în lei. Ponderea creditelor în moneda naţională s-a apropiat de 63% din total. Vor ajunge creditele în lei la 70% din total în acest an, în condiţiile în care cresc dobânzile?

Românii preferă tot mai mult împrumuturile în lei....

Autor: Claudia Medrega

18.02.2018, 15:18 973

Ponderea creditelor în lei s-a apropiat la sfârşitul anului trecut de 63% din împrumuturile totale acordate sectorului privat, după mai mulţi ani în care valuta a făcut legea pe partea de creditare şi a dus la apariţia unui dezechilibru major în care împrumuturile în valută au ajuns să fie majoritare.

Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare, evoluţia fiind pozitivă din perspectiva debitorilor, care vor să evite expunerea la riscul valutar.

Rămâne de văzut dacă în acest an va continua sprintul creditelor în lei în condiţiile în care încep să crească dobânzile. BNR a intrat în acest an în liga câtorva bănci centrale din lume aflate într-un ciclu de întărire a politicii monetare, luând decizia de a majora dobânda-cheie după o pauză de un deceniu. Săptămâna trecută, boardul băncii centrale a decis să majoreze din nou dobânda-cheie, de la 2% până la 2,25%, după creşterea operată în ianuarie.

Anul trecut, împrumuturile în lei acordate sectorului privat şi-au continuat avântul, înregistrând o creştere anuală de două cifre. Soldul creditelor în lei a ajuns la sfârşitul lunii decembrie 2017 la 145,8 mld. lei, cu 15,8% peste nivelul de la sfârşitul anului 2016, conform datelor anunţate de Banca Naţională. Valoarea totală a împrumuturilor acordate sectorului privat, în lei şi valută, era la finele lui 2017 de 232,3 mld. lei.

Creditele pentru populaţie în lei au fost anul trecut motorul principal, avansând cu ritmuri de două cifre, de peste 20%. În schimb, împrumuturile pentru companii în lei cresc cu 9,7%. Finanţările pentru populaţie în moneda naţională au ajuns în decembrie 2017 până la un sold de 80,1 mld. lei. În cazul companiilor, creditarea a rămas modestă, dar ritmul de creştere s-a mai revigorat. Împrumuturile în lei pentru firme totalizau anul trecut 65,7 mld. lei.

După ce împrumuturile în valută au ajuns să reprezinte peste 60% din total, a urmat o tendinţă de scădere care s-a accentuat în ultimii trei ani, situaţia inversându-se practic şi ducând la dominaţia creditelor în lei.

În 2009 - când criza financiară mondială îşi făcea simţită prezenţă în România, după perioada de boom a creditării şi a economiei - ponderea împrumuturilor în valută reprezenta circa 60% din total. Până în 2011, creditele în valută au urcat până la un vârf de 63,7%, pentru ca ulterior să urmeze o tendinţă descendentă, până la aproximativ 43% în 2016 şi aproximativ 37% în 2017, conform datelor BNR. La sfârşitul anului 2011 a pornit programul BNR de încurajare a creditului în lei. De asemenea, şi programul guvernamental Prima casă, prin care băncile vând credite imobiliare garantate de stat, a trecut exclusiv la varianta în lei.

Dacă împrumuturile în lei au dominat întotdeauna creditarea de consum, în cazul finanţărilor pentru achiziţia de locuinţe balanţa a început să se încline dinspre valută spre lei în ultimii ani, iniţial pe fondul unor restricţii impuse de Banca Naţională, iar ulterior ca urmare a scăderii dobânzilor la lei şi al promovării agresive de către bancheri a creditelor în monedă naţională.

Pe lângă restricţiile de vânzare impuse de BNR, creditarea în valută a fost temperată în ultimii ani şi de diminuarea resurselor în valută ale băncilor, după abundenţa din perioada de boom economic, când subsidiarele băncilor străine preferau să dea credite în euro din resursele ieftine atrase de la băncile-mamă.

În anii care au precedat criza, expansiunea creditului în valută a contribuit la rate înalte de creştere economică, dar a creat şi vulnerabilităţi.

Creditele în valută - vândute de bancheri în condiţii relaxate în perioada de boom economic, când primeau finanţare ieftină de la băncile-mamă din străinătate - au ajuns să aibă în criză cea mai mare rată de neperformanţă.

Diferenţialul de dobândă a fost un factor important care i-a determinat pe clienţi să-şi asume riscul valutar şi să se împrumute în valută la costuri semnificativ mai mici, alături de relativa stabilitate a cursului.

Deşi în scădere, ponderea creditelor în valută rămâne încă suficient de ridicată, astfel că deprecierea leului este în continuare un subiect sensibil pentru români. Povara creditelor în euro devine tot mai greu de suportat odată cu deprecierea leului. În luna ianuarie, cursul leu/euro a atins un nou maxim istoric, de 4,6679 lei/euro. Tensiunile politice interne, preferinţa BNR pentru o flexibilitate mai ridicată a cursului de schimb, suprapuse uneori peste o tendinţă regională de corecţie a monedelor au influenţat evoluţia monedei naţionale în ianuarie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO