România s-a împrumutat cu 250 mil. euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, divizia de investiţii publice a Băncii Mondiale, bani care vor merge în sistemul public de sănătate, care traversează o perioadă de schimbări.
„Împrumutul (…) vizează în principal eficientizarea serviciilor prestate în spitale, întărirea asistenţei medicale în ambulatoriu şi mutarea centrului de greutate a serviciilor medicale către acestea, dezvoltarea unor centre multifuncţionale de sănătate în zonele slab deservite şi a unor servicii de îngrijiri paliative (…)“, spune Ministerul de Finanţe.
De la 1 iunie, Ministerul Sănătăţii implementează noi reguli pentru actorii din sector ca parte a unei reforme aşteptate de mai bine de zece ani. Principalele noutăţi aduse de noile reglementări se referă la mutarea centrului de greutate dintre spitalizarea continuă spre spitalizarea de zi (de maximum 12 ore) şi ambulatoriu, în acest sens fiind alocate fonduri mai mari acestora din urmă.
Totodată statul a reglementat ce afecţiuni nu mai pot fi tratate prin intermediul spitalelor pentru a preveni folosirea abuzivă a serviciilor spitaliceşti. Toate aceste reglementări fac parte din pachetul de servicii de bază ce a intrat în vigoare din această lună. Multe modificări sunt şi la medicii de familie, care au mai multe responsabilităţi, dar care primesc şi mai mulţi bani.
Acesta nu este primul împrumut pe care România îl ia de la Banca Mondială în vederea dezvoltării infrastructurii spitaliceşti.
De asemenea, au mai existat programe pentru servicii de urgenţă, asistenţă medicală primară, conturi naţionale de sănătate, managementul proiectului şi asistenţă medicală maternală.
Semnarea noului acord vine însă la doar o zi după ce a izbucnit un scandal în sănătate legat tocmai de aceste fonduri externe. Procurorii anchetează funcţionari publici şi medici ce au făcut parte dintr-o comisie ce atribuie contracte şi care ar fi acordat preferenţial contracte finanţate din fonduri ale Băncii Mondiale şi Băncii Europene de Investiţii unei firme olandeze din domeniul medical. În schimb, firma olandeză ar fi oferit bunuri şi servicii. Faptele ar fi avut loc în perioada 2008-2011, iar sesizarea a plecat de la nereguli descoperite de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), una dintre cele mai temute instituţii europene.
Ca urmare a sesizării, procurorii au mers inclusiv la sediul Ministerului Sănătăţii pentru a ridica documente, un lucru extrem de rar.
Împrumutul de 250 mil. euro destinat sectorului sanitar a venit la pachet cu un altul de 750 mil. euro „în vederea eficientizării finanţelor publice“, care este primul dintr-o serie pentru politici de dezvoltare ce vor fi acordate inclusiv anul viitor.
