Vârsta medie a populaţiei a ajuns la 41,3 ani în 2018, cu 0,2 ani mai mare faţă de 1 ianuarie 2017.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în 2017, astfel că populaţia cu vârsta de peste 65 de ani a depăşit populaţia între 0 şi 14 ani cu 350.000 de persoane, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Totodată, vârsta medie a populaţiei a ajuns la 41,3 ani (faţă de 41,1 ani în 2017 şi 39,7 ani în 2010).
„Motivul îmbătrânirii demografice se datorează schimbării generaţiilor şi schimbărilor în structura demografică. Se nasc sub 200.000 de copii anual, în timp ce în zona de mortalitate intră mult mai multe persoane. Creşterea treptată a speranţei de viaţă este un alt motiv. După 1990, datorită medicamentelor mai bune, a mâncării mai de calitate, speranţa de viaţă a crescut cu 3-4 ani. În acelaşi timp, migrează familii de tineri din România”, a declarat pentru ZF Marian Preda, profesor doctor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
La 1 ianuarie 2018, comparativ cu 1 ianuarie 2017, s-a remarcat o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere şi o creştere a ponderii populaţiei de peste 65 de ani cu 0,3%, mai arată INS.
„Procesul de îmbătrânire demografică se va accentua începând cu 2032, când generaţiile născute în 1967 vor intra în zona de mortalitate. Populaţia României va scădea continuu, studiile demografice arătând că aceasta va ajunge la mai puţin de 15 milioane de oameni până în 2050, în cazul în care nu se va întâmpla ceva până atunci şi să se întoarcă persoanele în ţară. România nu face nimic pentru a se adapta schimbărilor demografice. Ne concentrăm mai degrabă pe pensionari, pe persoanele vârstnice, nimeni nu se uită la copii şi tineri. Strategia aceasta electorală este una pe termen scurt, pentru că în momentul actual 30% din electorat este reprezentat de pensionari cu drept de vot, dacă se pune la socoteală şi prezenţa la vot, procentul creşte până la 37%. Însă va veni din urmă electoratul tânăr”, a mai declarat Marian Preda.
Numărul persoanelor cu domiciliul stabil pe teritoriul României şi cu cetăţenie română a fost în scădere cu 0,2% în 2017 faţă de 2016. Astfel, la 1 ianuarie 2018, aproape 22,2 mil. de persoane aveau domiciliul pe teritoriul României, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că acestea locuiesc în România.
Peste 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimul deceniu, însă majoritatea şi-au păstrat adresa de domiciliu în România/
Datele publicate ieri de Statistică mai arată că populaţia din mediul urban din România a scăzut cu 0,1% în ultimul an, până la 11,3 milionale de persoane, având o pondere de 56,4% din total.
