Aurelian Dochia: „Dobânzile real negative nu sunt chiar atât de neobişnuite în practică - în România au existat în ultimele decenii destule perioade în care deponenţii au pierdut din puterea de cumpărare a sumelor plasate în depozite bancare remunerate la dobânzi mai mici decât rata inflaţiei. De obicei, astfel de situaţii sunt temporare şi localizate pe anumite pieţe“.
Ameninţarea inflaţiei revine în prim-plan după ce în 2020 rata scăzuse spre 2%, iar BNR a revizuit din nou în creştere prognoza privind rata anuală de la sfârşitul lui 2021 cu 0,7 puncte procentuale, la 4,1%, o presiune mare venind dinspre preţurile bunurilor enegetice.
„Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată pe o traiectorie ascendentă până la sfârşitul anului curent, când se preconizează că va atinge 4,1 la sută, nivel situat peste limita superioară a intervalului ţintei. Această evoluţie este determinată în principal de influenţele din partea componentelor coşului de consum aflate în afara sferei de control a politicii monetare, îndeosebi a celor din grupa bunurilor energetice“, explică BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra inflaţiei.