Bănci și Asigurări

Raportul Comisiei juridice asupra legii dării în plată, aşteptat marţi, 5 aprilie. Vor fi decise plafonul până la care se aplică legea şi aplicabilitatea la Prima casă

Florin Georgescu: Legea trebuie să îi excludă pe cei care „din motive subiective nu mai vor să plătească datoria către bănci

Florin Georgescu: Legea trebuie să îi excludă pe cei care „din motive subiective nu mai vor să plătească datoria către bănci

Autor: Cătălina Mănoiu

01.04.2016, 00:05 1246

Comisia juridică a decis ca raportul asupra legii dării în plată să fie dat marţi, 5 aprilie, decizia fiind luată după mai bine de trei ore şi jumătate de dezbateri generale, în care iniţiatorii au pledat pentru împărţirea riscului între bănci şi consumatori, iar BNR a subliniat pericolele legii.

Comisia juridică se va reuni, marţi, 5 aprilie, pentru a întocmi raportul asupra legii dării în plată care va fi înaintat plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.

În şedinţa de marţi, deputaţii ar urma să decidă dacă vor majora plafonul de la 150.000 la 250.000 de euro şi dacă vor elimina programul Prima casă din proiectul de lege, aşa cum a cerut BNR.

Preşedintele Comisiei juri­dice, Bogdan Ciucă, le-a cerut participanţilor la dezba­tere să formuleze puncte de vedere concrete, urmând ca amendamentele aduse legii, în cazul în care vor fi preluate de deputaţi, să fie supuse votului Comisiei juridice.

Iniţiatorul Legii dării în plată, Daniel Zamfir, a susţi­nut joi, la dezbaterea comi­siei juridice privind actul nor­ma­tiv, că acesta a avut parte de o „campanie virulentă de intoxicare“, în timp ce viceguvernatorul BNR Florin Geor­gescu a invocat „riscul de prejudiciere a sistemului bancar“.

Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat, în deschiderea dezbaterii Comisiei juridice, că luna viitoare se împlineşte un an de la iniţierea legii dării în plată, afirmând că proiectul de lege a avut parte de „cea mai virulentă campanie de intoxocare de care a avut parte o lege”.

„Trebuie să curmăm aşteptarea oamenilor care se împrumută acum de la o lună la alta şi să protejăm oamenii de tentativele băncilor de a bloca darea în plată”, a mai spus Zamfir, afirmând că trebuie luată rapid o decizie.

De partea cealaltă a baricadei, viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a declarat că Banca Naţională are ca obiectiv fundamental menţinerea stabilităţii financiare, prin activităţi de supraveghere micro şi macro financiară. „Legi noi, cum este aceasta pot aduce atingere sectorului bancar. (…) Intervenţia statului pe piaţa liberă se doreşte a fi cât mai redusă“, a mai spus el, afirmând că factorul politic poate decide măsuri compensatorii pentru grupul de cetăţeni afectaţi de anumite mecanisme ale mediului economic. Legea trebuie să îi excludă pe cei care „din motive subiec­tive nu mai vor să plătească datoria către bănci“, a mai spus Geor­gescu. El a arătat că, în cazul neadoptării amenda­mentelor BNR, există un risc ridicat de prejudiciere a sistemului bancar.

Şi viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a susţinut că legea dării în plată creează risc sistemic şi afectează accesul la credite pentru populaţia tânără şi cei cu venituri reduse, determină creşterea avansului şi scumpirea tuturor creditelor. În plus, în forma neamendată, legea duce la dispariţia programului Prima Casă. Reprezentantul BNR a susţinut că ar trebui să existe credite cu dare în plată şi fără dare în plată.

De asemenea, Liviu Voinea a mai spus că Directiva europeană 17/2014 nu este transpusă în lege, aşa cum susţin iniţiatorii şi în nicio ţară nu mai există o asemenea lege. „Banca nu împarte riscurile pentru că împrumută baniii deponenţilor şi are obligaţia de a-i înapoia cu dobândă“, a mai spus reprezentantul BNR.

Vicepreşedintele Comisiei Juridice Ioan Cupşa a susţinut că aleşii pot interveni acolo unde Directiva amintită de BNR nu normează. „Putem norma acolo unde nu intervine Directiva, aşa cum credem noi de cuviinţă că este mai bine. (…) În România băncile nu împart riscurile cu consumatorii, deci trebuie să intervenim legislativ şi o vom face. Trebuie să intervenim să rezolvăm această problemă socială“, a spus Cupşa.

Deputatul PNL Răzvan Mironescu a susţinut şi el că BNR nu este condusă de experţii prezenţi la dezbatere şi de guvernatorul Mugur Isărescu, ci de bănci străine. Afirmaţia sa a fost urmată de aplauzele Comisiei juridice. „Această lege nu ar fi fost necesară dacă băncile ar fi avut un comportament corect faţă de debitori“, a spus Mironescu. Tratamentul corect pentru un client înseamnă să aibă posibilitatea de a-şi valorifica proprietarea, a mai susţinut liberalul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO