Bănci și Asigurări

Raport Erste şi Legatum Institute: România, ţara în care galopul preţurilor nu a putut fi stăvilit. Cine este responsabil?

Raport Erste şi Legatum Institute: România, ţara în...

Autor: Răzvan Botea

09.10.2019, 00:05 1436

Creşterea prosperităţii a fost remarcabilă în cei 30 de ani de după comunism, dar creşterea veniturilor nu a ţinut pasul cu nivelul de trai din Europa Centrală şi de Est.

Un raport realizat de grupul bancar austriac Erste în colaborare cu Legatum Institute arată că veniturile populaţiei din Europa Centrală şi de Est (ECE) au crescut semnificativ în anii ce au succedat comunismul, însă şi aşteptările oamenilor au crescut, astfel încât creşterea veniturilor nu a ţinut pasul cu creşterea aşteptărilor popula­ţiei în ceea ce priveşte nivelul de trai.

În ceea ce priveşte România, autorii studiului remarcă cea mai mare creştere a preţurilor din 2000 încoace – 257%, faţă de o creştere a preţurilor de 98% în Ungaria în acelaşi orizont de timp. De asemenea, autorii mai notează că în România se înregistrează cea mai mare rată a sărăciei angajaţilor din Uniunea Europeană: aproape 20%.

Pe de altă parte, statisticile naţionale arată că nivelul de trai al românilor a crescut semnificativ, având în vedere că salariul mediu pe economie a crescut de 13 ori în ultimele două decenii, ajungând la o medie de 2.700 de lei net în 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În prezent, salariul mediu la nivel naţional este de circa 3.000 de lei net pe lună.

„S-au observat creşteri semnificative ale costului vieţii în întrega Europă Centrală şi de Est. De exemplu, între 2000 şi 2017, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% în România, 98% în Ungaria şi 87% în Letonia. Spre comparaţie, preţul mediu în Uniunea Europeană a crescut cu cu 36%. În plus, până la 40% din persoane din unele ţări din ECE raportează că nu sunt în măsură să îşi păstreze casele suficient de calde“, scriu autorii raportului.

Ocuparea forţei de muncă şi salariile au crescut în toată regiunea, mai notează autorii raportului. Cu toate acestea, salariile medii sunt încă cu 25 până la 40% mai mici faţă de salariile din Germania.

„Impactul acestui lucru este uşor de observat în incidenţa relativ ridicată a sărăciei în muncă. De exemplu, una din cinci (18,9%) persoane angajate în România este considerată a se afla în zona sărăciei, cea mai mare din toate statele membre ale UE.“

De asemenea, nivelul economiei informale din statele din centrul şi estul Europei este unul ridicat: „Acest lucru a dus la un sentiment că oamenii nu pot avea succes doar prin muncă. De exemplu, concluziile de la Banca Mondială arată că doar 24% dintre oamenii din ţările est-europene consideră că persoanele sărace nu se pot ajuta singure să-şi îmbunătăţească situaţia, întrucât în Europa de Vest 40% dintre oameni cred că persoanele sărace au o şansă de a scăpa de sărăcie pe cont propriu“, mai notează autorii raportului.

De asemenea, raportul mai evidenţiază faptul că cererea pentru învăţământul terţiar (universitar, postliceal) a crescut la un ritm mai rapid decât calitatea din acest sector. Ca rezultat, universităţile din Europa Centrală şi de Est nu se clasează pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte clasamentul universităţilor la nivel global.

Condiţiile de viaţă au înregistrat îmbunătăţiri în toată Europa Centrală şi de Est în ultimii 30 de ani, iar inegalitatea scade, însă nu uniform. Cehia este una dintre ţările în care se înregistrează cea mai mare egalitate de şanse.

„Deşi acest raport arată că perspectivele de viitor în Europa Centrală şi de Est arată pozitiv, el mai indică, de asemenea, vulnerabilitatea clasei de mijloc, faptul că perspectivele pentru tineri sunt dificile, iar persoanele cu locuri de muncă cu venituri reduse riscă să se afle în zona sărăciei.“

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO