Emisiunea de obligatiuni in valoare de 1,5 miliarde de lei (circa 441 milioane de euro) anuntata pentru luna martie de Ministerul Finantelor ar putea avea un impact marginal asupra cursului de schimb al leului in conditiile in care interesul investitorilor straini ar putea fi totusi mai mare fata de cel manifestat pentru bondurile emise in februarie, apeciaza analistii Raiffeisen Viena.
Obligatiunile de 1,5 mld. lei vor fi primele emise cu scadenta la cinci ani de cand Finantele au reluat licitatiile de titluri de stat in cursul lunii ianuarie dupa o pauza de un an si jumatate.
Licitatia este programata chiar pe 1 martie, iar cuponul fix anuntat de Ministerul Finantelor va fi de 6,5%. Pe langa aceasta, in martie este programata o emisiune de certificate de depozit pe 12 luni, primele lansate cu o maturitate atat de mare. Suma prevazuta a fi imprumutata este de 300 de milioane de lei (88,2 milioane de euro).
In total, Finantele ar urma sa atraga in martie 1,8 miliarde de lei, fiind mai mare decat suma de 1,1 miliarde anuntata initial prin programul orientativ al emisiunilor de titluri de stat.
"Aceasta arata o nevoie importanta a Guvernului de resurse financiare", apreciaza analistii Raiffeisen. In acelasi timp, estimeaza ca investitorii nerezidenti au cumparat doar o mica parte din titlurile emise de Ministerul Finantelor de la inceputul acestui an, suma totala atrasa de pe piata interna fiind de 4,6 miliarde de lei sub forma de obligatiuni si certificate de depozit.
Titlurile au fost absorbite rapid de bancile locale si de clienti ai acestora, incepand cu companii de asigurari care au nevoie de plasamente pe termene mai lungi.
"Foarte probabil, interesul strainilor pentru obligatiunile programate in martie va fi mai mare", apreciaza Raiffeisen avand in vedere cuponul de 6,5% pe cinci ani oferit de titlurile respective.
In toamna trecuta, Banca Mondiala a plasat cu succes o emisiune de bonduri la aceeasi dobanda, dar cu maturitatea de trei ani. In acest context, Raiffeisen prognozeaza pentru luna viitoare aprecierea leului in raport cu moneda europeana pana la 3,35 lei pentru un euro. In opinia analistilor austrieci, devine din ce in ce mai clar ca BNR vede o eventuala interventie pe piata valutara interbancara drept o optiune de ultim recurs care ar putea fi decisa numai in cazul unei miscari exceptionale a cursului.
In ultimele luni, BNR a preferat sa limiteze presiunile de apreciere a leului prin sterilizarea partiala a lichiditatilor de pe piata monetara, insa Ministerul Finantelor tinde sa compenseze sumele mai mici absorbite de banca centrala.
"Daca BNR foloseste strategia sterilizarii partiale pe o perioada lunga de timp, credem ca aceasta va submina rolul de semnal al ratei dobanzii de politica monetara", se spune in analiza Raiffeisen.
Banca centrala considera ca emisiunile de titluri ale Ministerului Finantelor ii sunt de ajutor in masura in care nu alimenteaza lichiditatea de pe piata si prin emisiuni plasate pe pietele externe.
In acelasi timp, acestea contribuie la crearea de repere de pret pe piata, pentru maturitati din ce in ce mai lungi.
Finantele trebuie sa ajunga sa emita constant si obligatiuni pe termen de 7-10 ani pentru a putea intra in grila de criterii de la Maastricht care urmareste inclusiv dobanda pe termen mediu la titluri de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
