Raiffeisen Bank şi-a redus prognoza de creştere economică a României, de la 7,5% la 6,2%, ca urmare a rezultatelor din trimestrul al treilea, rezultate care au contrazis puternic modelările de creştere avansate anterior de instituţia financiară. Astfel, faţă de o creştere de 10,5% pe care Raiffeisen Bank o aştepta în T3/2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat marţi o creştere de doar 7,2%. În plus, creşterea în T3 faţă de T2 2021 a fost, în termeni reali, de 0,3% şi, potrivit lui Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, dacă eliminăm agricultura, creşterea reală în T3 faţă de T2 a fost cu minus.
Pe primele trei trimestre, an/an, creşterea a fost de 7,1% (ca urmare a avansului spectaculos din T2 2021/T2 2020, de 13,8%). INS a publicat marţi doar datele-semnal despre evoluţia PIB în T3 şi pe primele nouă luni, cifrele detaliate urmând să apară în decembrie.
Creşterea economică sub aşteptări a fost cauzată, în principal, de evoluţia slabă a industriei şi a construcţiilor (plus de doar 0,4% la nouă luni, an/an, în construcţii). Dumitru arată că industria, nu doar în România, este afectată de blocarea lanţurilor de aprovizionare iar construcţiile de creşterea preţurilor la materii prime, dar, în cazul României, şi de reducerea investiţiilor statului (construcţiile inginereşti au scăzut cu 20,8% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020 şi cu 5,8% în primele nouă luni, an/an, arată datele INS).
Pentru 2022, Raiffeisen Bank şi-a menţinut prognoza de creştere de 4,7% însă, arată Dumitru, sunt mulţi factori de incertitudine care pot schimba perspectiva, începând cu ţinerea sub control a pandemiei, trecând prin problemele legate de preţul energiei şi terminând cu situaţia politică.
