Bănci și Asigurări

Puternicul grup austriac Erste, proprietarul BCR, avertizează: Taxa pe activele financiare ale băncilor s-ar putea să fie luată în calcul de către Guvern la venituri, dar nu în mod transparent. În plus, deficitul bugetar ţintit s-ar putea să fie de 3%, nu de 2,55% cât era anunţat oficial

Puternicul grup austriac Erste, proprietarul BCR,...

Autor: Alina Botezatu

02.02.2019, 09:00 592

Taxa pe activele financiare ale băncilor s-ar putea să fie luată în calcul de către Guvern drept venit pentru bugetul de stat, dar nu în mod transparent, arată o analiză BCR făcută pentru Erste. În plus, deficitul bugetar ţintit s-ar putea să fie de 3%, nu de 2,55%, aşa cum se susţine oficial.

„Suntem sceptici cu privire la prevederile bugetului de stat privind taxa bancară şi sectorul privat de pensii şi credem că o prognoză prea optimistă privind o creştere a veniturilor fiscale cu 7,5 miliarde de lei în 2019 ar putea ascunde veniturile din taxa bancară, cel puţin în primul trimestru al anului 2019, şi o schimbare profundă a industriei private de pensii”, notează Eugen Sinca, economist în cadrul BCR. Acesta a făcut observaţiile într-o analiză privind proiectul de buget al României pentru 2019, analiză publicată de Erste Research Group. Grupul austriac Erste a devenit proprietarul unic al BCR din a doua jumătate a anului trecut.

Taxa pe activele financiare ale băncilor este de 0,1-0,5% pentru un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%, de la începutul acestui an, conform OUG nr. 114/2018. Normele de aplicare ale acestui act normativ nu au fost emise, astfel că rămâne neclar, cum va fi calculată această taxă.

„Nu este clar dacă Guvernul consideră că mediile ROBOR la 3 luni şi la 6 luni ar putea să scadă sub 2% sau ar putea fi modificate prevederile ordonanţei de urgenţă care a introdus taxa bancară în luna decembrie a anului trecut”, mai scrie în nota de analiză a BCR, semnată de Eugen Sinca.

De asemenea, economistul de la BCR a remarcat că, potrivit proiectului de Lege a bugetului pentru 2019, sectorul privat de pensii va continua să existe, iar intrările pentru Pilonul II sunt estimate la 8,6 miliarde lei în acest an, o creştere de 11,7% faţă de anul trecut, în condiţiile în care contribuţiile la Pilonul II sunt menţinute la 3,75% pentru perioada 2019-2022.

„Ministerul Finanţelor ar putea redeschide emisiunile de obligaţiuni denominate în euro pe piaţa locală, în funcţie de interesul investitorilor locali şi de posibilele decizii ale BNR de a reduce rezervele minime obligatorii (în prezent de 8%). Operaţiunile de reverse repo şi de răscumpărare ar putea fi luate în calcul în 2019. Emisiunile de obligaţiuni pentru retail (persoane fizice - n.red.), prin intermediul oficiilor de trezorerie ale statului şi ale oficiilor poştale, vor continua. Ministerul Finanţelor îşi va menţine prezenţa pe pieţele mondiale cu emisiuni de eurobonduri, în principal în euro, şi ar putea obţine, de asemenea, împrumuturi de la IFI (instituţiile financiare internaţionale - n.red.)”, a remarcat Sinca, în ceea ce priveşte strategia pentru a acoperi datoria publică.

De asemenea, cconomistul de la BCR mai susţine că bufferul de la Ministerul Finanţelor ar putea fi utilizat în acest an, pentru a refinanţa datoria publică ajunsă la scadenţă, „ca o alternativă la emiterea de obligaţiuni, iar ţinta pentru nivelul mediu al acestuia este de 4 luni pentru necesităţi de finanţare brută, aproximativ acelaşi nivel ca în decembrie 2018”.

Toate instituţiile de stat ar trebuie să vireze către Guvern 35% din rezervele proprii care nu sunt alocate niciunui program de achiziţie şi 90% din profitul către bugetul de stat, potrivit proiectului de buget, a reamintit economistul de la BCR.

În ceea ce priveşte sectorul telecomunicaţiilor, guvernul estimează venituri în valoare de 2,1 miliarde de lei din vânzarea licenţelor 5G şi 2,6 miliarde de lei din OUG nr. 114/2018.

De asemenea, reprezentantul BCR a reamintit că Executivul a decis să mărească, din nou, salariile publice în luna ianuarie a acestui an, dar a venit cu o serie de măsuri pentru limitarea creşterii cheltuielilor cu personalul, cum ar fi compensarea orelor suplimentare prin reducerea numărului de zile şi limitarea sau eliminarea plăţilor salariale suplimentare în sectorul public.

„Dintr-o perspectivă macro, cifrele bugetului de stat din acest an par optimiste şi credem că Guvernul va urmări efectiv un deficit bugetar de 3%. Strategia datoriei publice sugerează că Ministerul Finanţelor nu va folosi agresiv buffer-ul şi va rămâne o prezenţă constantă pe piaţa obligaţiunilor, deşi într-un mod oportunist. Rămâne de văzut cum se împactă acest lucru cu declaraţiile recente ale ministrului Finanţelor despre o eventuală absenţă pentru o perioadă extinsă de pe piaţa primară şi cu cererea în scădere a fondurilor de pensii şi a băncilor locale pentru obligaţiunile (Ministerului de Finanţe român - n.red.) pe termen scurt”, a subliniat Sinca.

Proiectul bugetului consolidat de stat pentru anul 2019 se bazează pe o creştere economică de 5,5%, un deflator al PIB-ului de 2,1%, un PIB nominal de 1.022,5 miliarde de lei şi o rată medie a inflaţiei de 2,8%. Deficitul bugetului pe cash este estimat oficial la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57%.

„Un mediu extern favorabil, cu BCE şi FED împăciuitoare (fără creşteri sau reduceri importante ale dobânzilor monetare sau alte decizii care are putea schimba semnificativ peisajul financiar internaţional - n.red.), fără şocuri pe pieţele emergente şi o scădere moderată a creşterii economice în zona euro sunt condiţii prealabile pentru succesul strategiei bugetare a guvernului în 2019”, a concluzionat economistul BCR.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO