"Norocul nostru a fost ca am inceput investitiile abia anul trecut, intr-un moment in care puteam preconiza ce avea sa se intample si nu ne-am hazardat", spune Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii, al cincilea fond din piata dupa numarul de participanti. Pentru a-si sustine ideea, Craciun da contraexemplul pensiilor facultative, pentru care investitiile au inceput inca din 2007, cand semnele crizei nici macar nu se intrezareau. "Atunci era simplu sa nu actionezi atat de prudent, iar asta se vede acum in performanetele pilonului trei", completeaza directorul de investitii de la Eureko.
Aceasta prudenta despre care Craciun spune ca descrie politica investitionala a fondurilor care administreaza pensiile private obligatorii a creat portofolii in care pe primul loc se aflau titlurile de stat, instrumentele cu cel mai scazut grad de risc. Potrivit datelor CSSPP, la sfarsitul lunii aprilie, piata arata astfel: 53,74% din activele fondurilor de pensii administrate privat erau investite in titluri de stat, obligatiunile municipale, in crestere constanta, in mod special de la inceputul anului 2009, au reprezentat 4,16% din activele nete ale fondurilor, iar obligatiunile corporative reprezinta 26,71% din active. Depozitele bancare, in continua scadere din 2008 pana in aprilie 2009, au ajuns la 7,33% din active, in timp ce investitiile in piata de capital sunt aproape insignifiante, ajungand la o marja de 2,53% din activele totale.
O piata atat de "cuminte" ii nemultumeste insa pe unii jucatori, insa pentru Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, liderul pietei, gradul de sofisticare al instrumentelor financiare nu este inca o problema atat de arzatoare. "Si daca ar exista instrumente mai sofisticate, nu ne-am putea avanta in ele pentru ca este un moment foarte nepotrivit, din punct de vedere economic. Adancimea pietei va deveni un subiect arzator abia cand piata isi va reveni", crede Bunea. Estimarile sale privind revenirea pietei vizeaza sfarsitul anului viitor. De altfel, nici ceilalti jucatori nu vad sfarsitul crizei mai aproape.
In ciuda acestor piedici, "fondurile de pensii s-au comportat admirabil, din punctul de vedere al strategiei de investitii", spune Dorin Boboc, directorul de investitii al Allianz-Tiriac Pensii, cel de-al doilea fond din piata. Boboc adauga ca fondurile de pe pilonul II au reusit sa obtina randamente pozitive, in conditiile in care "in afara pierderile erau de 30-40%". In momentul de fata, activele Allianz-Tiriac sunt investite in titluri de stat (61,2%), obligatiuni municipale (4,6%), obligatiuni corporative (29%), depozite bancare (1,3%) si actiuni (1,6%).
Aceasta ultima categorie, desi inca extrem de redusa, ca pondere, incepe sa se dezvolte din ce in ce mai mult.
"Anul trecut, am avut o perioada foarte proasta la investitiile in actiuni. S-a pierdut 50% din valoarea de pe Bursa, insa anul acesta am inceput sa alocam mai mult decat anul trecut pe actiuni", precizeaza Boboc. Piata de capital atrage, de altfel, tot mai multi administratori, care, desi acum sunt adeptii politicii pasilor marunti, dar siguri, au in vedere o evolutie spectaculoasa a portofoliului investitional. "Pe termen lung, va fi necesara o alocare mult mai importanta in actiuni, de ordinul a 20-30%", spune Emilia Bunea. Cresterea investitiilor in actiuni se va face in defavoarea obligatiunilor corporative, crede Radu Craciun, directorul de investitii de la Eureko.
Desi la inceputul anului Mircea Oancea, presedintele CSSPP, anunta ca fondurile au la dispozitie noi instrumente de investitii, administratorii nu au luat in serios aceasta diversificare, pe care au caracterizat-o ca fiind aproape inutila.
Norma aprobata la acel moment stipula ca maximum 3% din activele fondului de pensii vor putea fi investite in marfuri si derivate pe marfuri precum: titei si derivati ai acestuia, bumbac, cafea, grau, cupru, aluminiu, zinc, metale pretioase, tranzactionate pe burse reglementate si specializate, din Uniunea Europeana si SUA.
"Este adevarat ca s-a extins gama de instrumente, insa ele nu sunt viabile si suntem nevoiti sa ramanem tot la cele de pana acum", spune Radu Craciun.
Chiar daca nu au avut randamente impresionante, niciun fond de pensii nu a inregistrat performante negative in primul an (20 mai 2008-20 mai 2009), cu exceptia Prima Pensie, care, potrivit surselor din piata, urmeaza sa fie preluat de BCR Pensii, alaturi de OTP. Nu ar fi prima transa de astfel de miscari - anul acesta Eureko a anuntat preluarea fondurilor de mici dimensiuni KD si Bancpost, care le-au adus olandezilor peste 34.000 de noi participanti.
Ce s-a intamplat in ultima jumatate de an nu a fost deloc incurajator pentru administratorii fondurilor de pensii. In primul rand, momentul pe care il asteptau inca de la intrarea in sistem - cresterea contributiei de la 2 la 2,5% - a fost amanat pentru anul viitor. Fondurile de pensii au acceptat aceasta decizie, mizand pe faptul ca autoritatile au promis ca de anul viitor contributia sa fie majorata la 2,5% din venitul brut al angajatilor, spunand ca pierderea din acest an urmeaza sa fie recuperata intr-un an cu crestere economica. Asta pentru ca, potrivit legii, incepand cu luna ianuarie a fiecarui an, cota de contributie la sistemul pensiilor obligatorii creste anual cu 0,5%, pana ajunge la 6% din venitul brut al salariatilor. In prezent, Roma-nia are cea mai scazuta contributie din Europa la pensiile private. Polonia, cea mai mare piata din regiune, a ajuns la o contributie de 7,3% din salariul brut; Ungaria la 8%; in timp ce in Bulgaria sau Slovacia contributiile participantilor ajung la 5, respectiv 9% din salariul brut. Potrivit planurilor, abia peste patru ani ne vom apropia de nivelul din Polonia.
La sfarsitul lunii aprilie, activele nete administrate de fondurile de pensii au ajuns la 342 milioane de euro, adica de aproape 17 ori mai mari decat in luna mai 2008, cand au inceput colectarile. Media lunara a contributiilor a fost de 25,8 milioane de euro, iar la nivel individual, de aproximativ 5 euro.
Pe langa inghetarea contributiei, administratorii au mai avut doua hopuri de trecut. Primul a constat in contracarea initiativei Grupului de Economie Aplicata a reluat lupta pentru introducerea randamentului minim garantat la fondurile de pensii private obligatorii egal cu inflatia. Al doilea a fost evolutia numarului de conturi goale, adica participanti pentru care nu se platesc contributii de catre angajatori, care, la nivelul intregii piete, a ajuns la 440.000, conform CSSPP.
Cititi o analiza privind piata pensiilor private obligatorii in saptamanalul BUSINESS Magazin.
Vezi www.businessmagazin.ro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
